Ce face aplicația

Denumirea, CUI-ul, forma juridică, adresa de facturare, persoana de contact. Din forma juridică decurge ce are firma de depus, așa că nu mai țineți minte care client e plătitor de TVA lunar și care trimestrial.

Tot acolo scrie și înțelegerea: abonamentul lunar, câte documente intră în el, cât costă fiecare document peste, în câte zile se plătește. Din ele se calculează singură factura de la sfârșitul lunii.

Un client nou nu poate fi pus pe picioare înainte ca verificarea de cunoaștere a clientelei să fie măcar începută — aplicația pur și simplu nu vă lasă. Iar când încheiați colaborarea, vă trece singură data până la care legea vă cere să păstrați dosarul.

Firmele pe care le vreți stau lângă firmele pe care le aveți. Un cabinet are și el vânzare, chiar dacă nu îi spune așa.

Fiecare client are luna lui, iar luna trece prin patru momente: clientul încă trimite documente; clientul spune „asta e tot pentru luna aceasta”; dumneavoastră verificați și confirmați că luna e completă; declarațiile sunt depuse.

Deci în orice zi știți cine mai are de trimis, cine așteaptă răspunsul dumneavoastră și cine e gata — fără să deschideți nimic și fără să întrebați pe nimeni.

Când confirmați, aplicația vă cere numele celui din cabinet care a spus că luna e completă și reține ziua. Peste șase luni, când cineva întreabă cine a răspuns de luna aceea, scrie acolo.

Confirmarea rămâne a dumneavoastră. Nimic nu se declară gata fiindcă a trecut o dată din calendar.

Clientul primește pe email un link. Îl deschide de pe telefon, fotografiază bonul sau atașează factura, și gata. Fără cont, fără parolă, fără să instaleze nimic — de aceea chiar o face, în loc să promită că trimite mâine.

Câte documente au sosit și când a venit ultimul se văd pe luna lui, fără să numărați și fără să căutați prin conversații.

Clientul vede și el ce a trimis. Jumătate din discuțiile de la începutul lunii sunt exact despre asta.

La început de lună, pe fiecare firmă apar declarațiile pe care le are de depus și data până la care se depun — după cum e firma aceea: plătitoare de TVA sau nu, la ce perioadă, ce formă juridică are.

Nu le mai treceți într-un tabel și nu le mai țineți minte. Dacă un client își schimbă regimul, luna următoare apar altele, de la sine.

Fiecare regulă își poartă sursa oficială și ziua în care a fost verificată ultima oară. Legea fiscală s-a schimbat de trei ori în șapte luni; când se schimbă din nou, se vede care regulă a rămas în urmă, în loc să afle cineva dintr-o amendă.

La câteva secunde după ce confirmați luna, factura apare în ciornă, cu abonamentul și cu documentele peste plafon deja calculate. Linia scrie în cuvinte „28 de documente, 20 incluse”, nu doar o sumă — clientul poate verifica singur, deci nu vă mai sună să întrebe.

Adăugați ce mai aveți de facturat dintr-un catalog cu prețurile dumneavoastră. Un preț scris de mână rămâne al dumneavoastră: o reducere pe care ați dat-o nu se pierde.

Rămâne ciornă până spuneți dumneavoastră că cifrele sunt bune. Abia atunci pleacă — primește numărul fiscal, merge în ANAF SPV, iar factura în PDF se așază pe fișa clientului. Nimeni nu deschide un al doilea program ca să-și vadă propria factură.

Dacă trebuie corectată, aplicația pregătește stornarea cu toate liniile negate și se oprește ca să o verificați. O factură ajunsă la client nu se anulează, se corectează — și așa cere legea, nu noi.

Se publică din aceeași aplicație, la adresa aleasă de dumneavoastră, cu numele cabinetului, datele de contact și serviciile pe care le oferiți.

Nu are nevoie de întreținere, de un furnizor separat și de nimeni care să îl actualizeze.

Un cabinet fără site pierde clienți pe care nu îi vede pierzându-i.