Control ANAF: proceduri de control fiscal, decizia de impunere și contestația
Ce proceduri de control poate deschide ANAF potrivit Codului de procedură fiscală, ce se verifică, cum se finalizează și de ce controlul ITM este separat.
Redacția contabilitate.org
„Vine controlul ANAF” poate însemna, juridic, cinci proceduri diferite. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală le reglementează separat:inspecția fiscală, verificarea documentară, controlul inopinat, controlul antifraudă și verificarea situației fiscale personale a persoanelor fizice. Dacă, în urma unei verificări documentare, a unei inspecții fiscale sau a unei verificări a situației fiscale personale, organul fiscal stabilește sau modifică baza de impozitare, emite o decizie de impunere. Împotriva actelor administrative fiscale se poate formula contestație. Această pagină este harta seriei. Grupează procedurile după momentul în care apar într-un control și trimite la ghidurile dedicate. Separat, explică de ce controlul Inspecției Muncii (ITM) nu este un control ANAF, deși cele două se confundă des.
Ghidul vă este util dacă țineți evidența unui SRL, a unui PFA sau a unei persoane fizice cu venituri declarate. Întrebările frecvente sunt aceleași: ce verifică ANAF, cine vă anunță și cu cât timp înainte, ce document primiți la final și ce puteți face dacă nu sunteți de acord cu constatările. Pagina informează asupra cadrului legal. Nu înlocuiește analiza dosarului concret.
Temeiul legal citat pe această pagină: Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 95, 97, 98, 113, 121^1, 122, 134, 135, 138 și 268, și Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, art. 6. Fiecare citat de mai jos indică articolul și alineatul din care provine.
Înainte de control: notificarea de conformare și controlul fără înștiințare
Selectarea pentru inspecție fiscală poate fi precedată de o notificare scrisă. Art. 121^1 din Codul de procedură fiscală prevede o etapă în care contribuabilul este avertizat asupra riscurilor fiscale identificate și poate să își corecteze singur declarațiile.
Potrivit art. 121^1 alin. (1), dacă sunteți printre contribuabilii care ar putea fi selectați pentru inspecție fiscală, organul de inspecție vă trimite în scris o notificare de conformare. Notificarea arată riscurile fiscale identificate, ca să vă reanalizați situația și, după caz, să depuneți sau să corectați declarațiile.
Vezi textul din lege
„Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceștia a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.”
Potrivit art. 121^1 alin. (2), aveți 30 de zile de la comunicarea notificării pentru a depune sau corecta declarațiile. În acest interval, organul de inspecție nu întreprinde nicio acțiune pentru a vă selecta la inspecție fiscală.
Vezi sursa (sinteză)
„Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declarațiile fiscale. Până la expirarea acestui termen, organul de inspecție fiscală nu întreprinde nicio acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale.”
Potrivit art. 121^1 alin. (4), după expirarea termenului, contribuabilii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile notificate sunt supuși obligatoriu unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare.
Vezi textul din lege
„După împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificați sunt supuși obligatoriu unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare.”
Alte controale pornesc fără nicio înștiințare. Controlul inopinat este reglementat la art. 134 și 135 din Codul de procedură fiscală.
Potrivit art. 134 alin. (1), organul fiscal poate face un control fără să vă anunțe în prealabil. Acesta se numește control inopinat.
Vezi textul din lege
„Organul fiscal poate efectua un control fără înștiințarea prealabilă a contribuabilului/plătitorului, denumit în continuare control inopinat.”
Potrivit art. 135 alin. (1), la începerea controlului inopinat, organul de control este obligat să vă prezinte legitimația de control și ordinul de serviciu.
Vezi textul din lege
„La începerea controlului inopinat, organul de control este obligat să prezinte contribuabilului/plătitorului legitimația de control și ordinul de serviciu.”
Potrivit art. 134 alin. (3), conducătorul organului de control stabilește durata controlului inopinat în funcție de obiectivele controlului. Durata nu poate depăși 30 de zile.
Vezi textul din lege
„Durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control, în funcție de obiectivele controlului, și nu poate fi mai mare de 30 de zile.”
Potrivit art. 135 alin. (3) și (4), la finalizarea controlului inopinat se încheie un proces-verbal, iar un exemplar vi se comunică. Vă puteți exprima punctul de vedere asupra constatărilor din procesul-verbal în 5 zile lucrătoare de la comunicare.
Vezi sursa (sinteză)
„La finalizarea controlului inopinat se încheie proces-verbal, care constituie mijloc de probă în sensul art. 55 . Un exemplar al procesului-verbal se comunică contribuabilului/plătitorului. (4) Contribuabilul/Plătitorul își poate exprima punctul de vedere față de constatările menționate în procesul-verbal în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.”
Potrivit art. 135 alin. (2), efectuarea controlului inopinat se consemnează în registrul unic de control.
Vezi textul din lege
„Efectuarea controlului inopinat trebuie consemnată în registrul unic de control, potrivit legii.”
Codul de procedură fiscală tratează controlul antifraudă într-un capitol separat de controlul inopinat. Competența și regulile lui de desfășurare sunt prezentate în ghidul dedicat.
Ce verifică ANAF: inspecția fiscală și verificarea persoanelor fizice
La întrebarea „control ANAF, ce verifică”, un punct de plecare este definiția inspecției fiscale de la art. 113 din Codul de procedură fiscală.
Potrivit art. 113 alin. (1), inspecția fiscală verifică dacă declarațiile fiscale sunt legale și conforme, dacă obligațiile fiscale au fost stabilite corect și dacă s-au respectat legislația fiscală și contabilă. Tot în inspecție se verifică sau se stabilesc bazele de impozitare și situațiile de fapt aferente și se stabilesc diferențele de obligații fiscale principale.
Vezi sursa (sinteză)
„Inspecția fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale.”
Potrivit art. 113 alin. (2) lit. b), una dintre activitățile inspecției este verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale și evidența contabilă și fiscală, inclusiv fișierul standard de control fiscal.
Vezi sursa (sinteză)
„b) verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale cu cele din evidența contabilă și fiscală a contribuabilului/plătitorului, inclusiv din fișierul standard de control fiscal;”
Potrivit art. 122 alin. (2), avizul de inspecție fiscală se comunică înainte de începerea inspecției: cu 30 de zile pentru marii contribuabili și cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili.
Vezi textul din lege
„Avizul de inspecție fiscală se comunică contribuabilului/plătitorului, înainte de începerea inspecției fiscale, astfel: a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili; b) cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili/plătitori.”
Potrivit art. 122 alin. (3), puteți renunța la beneficiul acestei perioade de comunicare a avizului.
Vezi textul din lege
„Contribuabilul/Plătitorul poate renunța la beneficiul perioadei de comunicare a avizului de inspecție fiscală prevăzut la alin. (2) .”
Potrivit art. 122 alin. (4), avizul de inspecție fiscală se comunică la începerea inspecției fiscale în situațiile enumerate de lege, printre care: inspecția la un contribuabil aflat în procedura de insolvență și cazul în care, ca urmare a unui control inopinat, se impune începerea imediată a inspecției fiscale.
Vezi sursa (sinteză)
„Avizul de inspecție fiscală se comunică la începerea inspecției fiscale în următoarele situații: a) în cazul efectuării unei inspecții fiscale la un contribuabil/plătitor aflat în procedura de insolvență; b) în cazul în care, ca urmare a unui control inopinat, se impune începerea imediată a inspecției fiscale;”
Pentru persoanele fizice, art. 138 din Codul de procedură fiscală prevede o procedură distinctă: verificarea situației fiscale personale. Activitățile preliminare și modul de selectare sunt prezentate în ghidul dedicat.
Potrivit art. 138 alin. (1), organul fiscal central poate verifica ansamblul situației fiscale personale a unei persoane fizice cu privire la impozitul pe venit.
Vezi textul din lege
„Organul fiscal central are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situației fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.”
Potrivit art. 138 alin. (2) lit. a), în analiza de risc, diferența dintre veniturile estimate și cele declarate este semnificativă dacă este mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai mică de 50.000 lei.
Vezi sursa (sinteză)
„Diferența este semnificativă dacă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc și veniturile declarate de persoana fizică și/sau de plătitori este o diferență mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puțin de 50.000 lei”
Exemplu ilustrativ: cifrele sunt alese doar pentru calcul. O persoană fizică are venituri declarate de 300.000 lei, iar analiza de risc estimează 340.000 lei. Diferența este de 40.000 lei. Ea depășește 10% din veniturile declarate (30.000 lei), dar este sub 50.000 lei, deci nu este semnificativă în sensul citat mai sus. Dacă veniturile declarate sunt de 600.000 lei și cele estimate de 670.000 lei, diferența este de 70.000 lei. Aceasta depășește 10% din veniturile declarate (60.000 lei) și nu este mai mică de 50.000 lei, deci este semnificativă.
După control: decizia de impunere și contestația
Decizia de impunere este reglementată, printre altele, la art. 95, 97 și 98 din Codul de procedură fiscală, iar posibilitatea de contestare la art. 268. Controlul inopinat se finalizează, așa cum s-a arătat mai sus, cu un proces-verbal.
Potrivit art. 95 alin. (2), organul fiscal emite decizie de impunere de fiecare dată când stabilește sau modifică baza de impozitare în urma unei verificări documentare, a unei inspecții fiscale sau a unei verificări a situației fiscale personale.
Vezi textul din lege
„Organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta stabilește sau modifică baza de impozitare ca urmare a unei verificări documentare, a unei inspecții fiscale ori a unei verificări a situației fiscale personale, efectuate în condițiile legii.”
Potrivit art. 97, pe lângă elementele prevăzute la art. 46, decizia de impunere trebuie să cuprindă tipul creanței fiscale, baza de impozitare și cuantumul acesteia, pentru fiecare perioadă impozabilă.
Vezi textul din lege
„Decizia de impunere trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la art. 46 , și tipul creanței fiscale, baza de impozitare, precum și cuantumul acesteia, pentru fiecare perioadă impozabilă.”
Potrivit art. 95 alin. (6), decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii sunt și înștiințări de plată, de la data comunicării, dacă stabilesc sume de plată.
Vezi textul din lege
„Decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.”
Potrivit art. 268 alin. (1), împotriva titlului de creanță și a altor acte administrative fiscale se poate formula contestație. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal.
Vezi textul din lege
„Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit prezentului titlu. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal.”
Controlul ITM nu este control ANAF
Controlul Inspecției Muncii nu este un control ANAF. Inspecția Muncii funcționează în baza Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, care îi stabilește atribuțiile la art. 6.
Potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 108/1999, printre atribuțiile generale ale Inspecției Muncii se află controlul aplicării prevederilor legale, generale și speciale, în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței.
Vezi textul din lege
„Inspecția Muncii are următoarele atribuții generale: a) controlul aplicării prevederilor legale, generale și speciale, în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței;”
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 108/1999, printre atribuțiile specifice ale Inspecției Muncii în domeniul relațiilor de muncă se află controlul aplicării reglementărilor privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă.
Vezi sursa (sinteză)
„Inspecția Muncii are următoarele atribuții specifice: A. în domeniul relațiilor de muncă: a) controlează aplicarea reglementărilor legale, generale și speciale, cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă;”
Potrivit art. 6 alin. (2) lit. A. e) din Legea nr. 108/1999, Inspecția Muncii controlează folosirea forței de muncă, în scopul identificării cazurilor de muncă nedeclarată.
Vezi textul din lege
„e) controlează folosirea forței de muncă, în scopul identificării cazurilor de muncă nedeclarată;”
Pe scurt: după notificarea de conformare aveți 30 de zile pentru a depune sau a corecta declarațiile, timp în care organul de inspecție fiscală nu întreprinde acțiuni în vederea selectării pentru inspecție. Avizul de inspecție fiscală se comunică cu 30 de zile înainte pentru marii contribuabili și cu 15 zile pentru ceilalți, cu excepția situațiilor în care legea prevede comunicarea la începerea inspecției. Controlul inopinat începe fără înștiințare, dar cu legitimație și ordin de serviciu, durează cel mult 30 de zile, iar la procesul-verbal vă puteți exprima punctul de vedere în 5 zile lucrătoare. Când, în urma unei verificări documentare, a unei inspecții fiscale sau a unei verificări a situației fiscale personale, baza de impozitare se stabilește sau se modifică, se emite decizie de impunere. Împotriva titlului de creanță și a altor acte administrative fiscale se poate formula contestație. Controlul ITM ține de Inspecția Muncii, nu de ANAF.
Colectează documentele de la clienți fără bătăi de cap
Clienții pe care îi ai și clienții pe care îi vrei, în același loc.