Transmiterea facturilor în sistem

Din 01.01.2026, facturile se transmit în RO e-Factura în 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Limita este de cel mult 5 zile lucrătoare de la data-limită pentru emiterea facturii. Până atunci, termenul se socotea în zile calendaristice.

• Pentru fiecare factură, notați data emiterii și data-limită de emitere prevăzută la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015.
• Calculați ambele limite în zile lucrătoare și rețineți-o pe cea care expiră mai devreme.
• Verificați procedurile și alertele interne create înainte de 2026 care numără încă zile calendaristice.
• Pentru numărarea zilelor aplicați regulile Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71.

Nerespectarea art. 10 alin. (1) din OUG nr. 120/2021 de către emitentul persoană impozabilă stabilită în România se sancționează cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii. Aceeași amendă se aplică destinatarului persoană impozabilă stabilită în România care primește și înregistrează o astfel de factură, emisă în relația B2B de un operator economic stabilit în România. Netransmiterea în termen este o contravenție distinctă.

Pentru faptele de la art. 13^2 alin. (1) lit. a) și b), amenda nu are o sumă fixă. Se calculează ca 15% din valoarea totală a facturii în cauză, separat pentru emitent și pentru destinatarul care a înregistrat factura. Amenda pentru fapta de la lit. c) este stabilită separat în lege și nu este redată aici.

• Înainte de a înregistra o factură B2B de la un furnizor stabilit în România, verificați că respectă art. 10 alin. (1) din OUG nr. 120/2021.
• Grupați lunar facturile emise după luna în care le expiră termenul de transmitere.
• Păstrați evidența datei emiterii și a datei transmiterii pentru fiecare factură.

Nu, nu în baza alin. (2) al art. 13^2 din OUG nr. 120/2021. Alin. (2) prevede amenda de 15% pentru faptele de la lit. a) și b), iar transmiterea după termen este fapta de la lit. c), sancționată separat la alin. (3). Fapta de la lit. c) cuprinde facturile al căror termen-limită a căzut în aceeași lună calendaristică.

Exemplu ilustrativ: o SRL plătitoare de TVA constată că trei facturi au fost încărcate după termen. Termenul-limită al tuturor celor trei a căzut în aceeași lună.

• Facturile 1, 2 și 3 au termenul-limită depășit, toate în aceeași lună calendaristică.
• Încadrarea este art. 13^2 alin. (1) lit. c). Fapta privește facturile grupate pe acea lună.
• Sancțiunea pentru lit. c) se caută la alin. (3), nu la alin. (2), care prevede 15% din valoarea facturii.

• Pentru fiecare factură, stabiliți termenul-limită de transmitere: 5 zile lucrătoare de la data emiterii, începând cu 01.01.2026.
• Marcați facturile încărcate după termen și grupați-le după luna în care a căzut termenul-limită.
• Verificați cuantumul pentru lit. c) în alin. (3) al art. 13^2, în forma consolidată a OUG nr. 120/2021.

Cele 5 zile lucrătoare curg de la data emiterii, dar transmiterea nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data-limită legală de emitere. Dacă factura a fost emisă cu întârziere, termenul de transmitere este mai scurt sau poate fi deja expirat.

Exemplu ilustrativ: o SRL plătitoare de TVA emite facturi după data-limită legală de emitere.

• Factura A este emisă la 2 zile lucrătoare după data-limită de emitere. Pentru transmitere rămân 5 - 2 = 3 zile lucrătoare, nu 5.
• Factura B este emisă la 8 zile lucrătoare după data-limită de emitere. Plafonul de 5 zile lucrătoare a expirat înainte de emitere, deci factura ajunge în sistem după termen oricât de repede o încărcați.

• Stabiliți data-limită de emitere conform art. 319 alin. (16) din Codul fiscal.
• Calculați ambele termene de 5 zile lucrătoare și rețineți-l pe cel mai apropiat.
• Când emiteți cu întârziere, verificați câte zile lucrătoare mai rămân până la plafonul de 5 zile lucrătoare de la data-limită de emitere și transmiteți factura în acest interval.

Dacă nu păstrați datele arhivate în format electronic și aplicațiile cu care le-ați generat sau nu le prezentați organului fiscal, săvârșiți contravenția de la art. 336 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură fiscală, în condițiile obligației prevăzute la art. 109 alin. (4) din același cod. Amenda este de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și mari și de la 2.000 lei la 3.500 lei pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice.

Exemplu ilustrativ: o microîntreprindere care nu este contribuabil mijlociu sau mare își ține facturile doar în format electronic.

• Dacă nu poate prezenta datele arhivate la control, iar obligația de păstrare îi revine potrivit art. 109 alin. (4), fapta se încadrează la lit. f).
• Amenda este în intervalul 2.000 - 3.500 lei, nu în cel de 12.000 - 14.000 lei rezervat contribuabililor mijlocii și mari.

• Păstrați datele arhivate în format electronic, astfel încât să le puteți prezenta organului fiscal la cerere.
• Păstrați și aplicația informatică cu care ați generat datele, nu doar fișierele exportate.
• Verificați periodic că arhiva se poate deschide și prezenta la cerere.

Da. Obligația de a pune la dispoziția organului fiscal registre, evidențe și documente de afaceri la locul indicat de acesta, potrivit art. 64 din Codul de procedură fiscală, revine și persoanelor care au sau au avut raporturi economice ori juridice cu contribuabilul verificat. Nerespectarea ei se sancționează cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei sau de la 6.000 lei la 8.000 lei, după categoria contribuabilului.

Exemplu ilustrativ: o SRL plătitoare de TVA, care nu este contribuabil mijlociu sau mare, primește o solicitare privind facturile emise către un client aflat în control.

• Dacă nu pune documentele la dispoziție la locul indicat, se încadrează la lit. c).
• Intervalul aplicabil este de 6.000 - 8.000 lei, nu de 25.000 - 27.000 lei.

• Citiți în solicitare ce documente se cer, pentru ce perioadă și la ce loc trebuie puse la dispoziție.
• Extrageți din arhivă facturile și evidențele privind relația cu partenerul respectiv.
• Puneți documentele la dispoziție la locul indicat de organul fiscal și păstrați dovada predării.

Da, dacă respectați termenul. Declarația recapitulativă incorectă sau incompletă se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei. Fapta nu se sancționează dacă declarația este corectată până la termenul legal de depunere a următoarei declarații recapitulative, iar organul fiscal nu a constatat greșeala înainte de corectare.

Exemplu ilustrativ: o SRL plătitoare de TVA corectează valoarea unei facturi pentru o livrare intracomunitară după ce declarația recapitulativă a fost depusă.

• Declarația corectată este depusă până la termenul legal al următoarei declarații recapitulative, fără constatare prealabilă a organului fiscal: nu se sancționează.
• Declarația corectată este depusă după acel termen sau după constatarea greșelii de către organul fiscal: riscați amendă de 500 - 1.500 lei, cu excepția situației prevăzute la art. 337 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură fiscală (corectare ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile).

• Identificați perioada în care a fost declarată livrarea.
• Dacă declarația recapitulativă depusă pentru acea perioadă conține date incorecte sau incomplete, corectați-o.
• Depuneți corectura cel târziu până la termenul legal al următoarei declarații recapitulative.
• Păstrați factura corectată ca document justificativ al corecturii.