Factura storno și stornare factură: când și cum emiteți factura de stornare
Când ajustați baza de impozitare după art. 287 din Codul fiscal, ce mențiuni are factura de stornare și cum corectați înregistrările în roșu sau în negru.
Redacția contabilitate.org
Factura storno, numită și factura de stornare, este documentul prin care furnizorul reduce total sau parțial valoarea unei facturi emise anterior. O întâlniți când clientul refuză o parte din marfă, când contractul se desființează înainte de livrare, deși s-au emis facturi de avans, când acordați o reducere de preț după livrare sau când descoperiți o greșeală pe o factură deja trimisă.
Pentru antreprenor, ideea este simplă: o factură deja transmisă beneficiarului se corectează printr-o factură nouă, care arată clar ce se scade și din ce factură. Mai jos găsiți situațiile în care Codul fiscal prevede reducerea bazei de impozitare, mențiunile pe care trebuie să le aibă factura și modul în care corectați înregistrările contabile.
Tratamentul contabil
În exercițiul financiar curent, o operațiune contabilă se stornează în două moduri: fie reluați înregistrarea inițială cu sumele cu semnul minus (stornare în roșu), fie faceți înregistrarea inversă (stornare în negru). Alegeți metoda în funcție de politica contabilă și de programele informatice folosite.
Vezi textul din lege
„Înregistrarea stornării unei operațiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operațiunii inițiale (stornare în roșu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcție de politica contabilă și programele informatice utilizate.”
Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție scad costul de achiziție al bunurilor. Atunci când achiziția și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, și reducerile comerciale primite după facturare ajustează costul de achiziție.
Vezi textul din lege
„Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor. Atunci când achiziția de produse și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziție al bunurilor.”
Regula de stornare citată mai sus se referă la operațiunile aferente exercițiului financiar curent. Pentru operațiuni din exerciții anterioare, consultați prevederile reglementărilor contabile care tratează acest caz, înainte de a alege înregistrarea.
Extrasele din reglementările contabile folosite aici nu numesc simboluri de conturi. De aceea, înregistrările de mai jos sunt descrise după mecanismul stornării. Simbolurile exacte sunt cele din înregistrarea inițială, conform planului de conturi aplicat de entitate.
Stornare în roșu: aceeași înregistrare ca la operațiunea inițială, cu aceleași conturi debitoare și creditoare, dar cu sumele înscrise cu semnul minus pentru partea stornată.
Stornare în negru: înregistrarea inversă a operațiunii inițiale, adică se creditează conturile debitate inițial și se debitează conturile creditate inițial, cu sumele înscrise pozitiv.
La cumpărător, în cazul unei reduceri comerciale: corecția privește costul de achiziție al bunurilor, care se reduce cu valoarea reducerii, prin stornare în roșu sau în negru, după politica contabilă.
Tratamentul fiscal
Codul fiscal enumeră situațiile în care baza de impozitare se reduce. Mai jos sunt explicate cele întâlnite cel mai des când se emite o factură de stornare.
Baza de impozitare se reduce când contractul pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii este desființat total sau parțial înainte ca livrarea sau prestarea să aibă loc, dar s-au emis deja facturi în avans.
Vezi textul din lege
„Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: a) în cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;”
Baza se reduce și când clientul refuză total sau parțial bunurile sau serviciile din cauza cantității, calității sau prețului. Același lucru se aplică atunci când contractul se desființează total sau parțial prin acord scris între părți, prin hotărâre judecătorească definitivă sau definitivă și irevocabilă, după caz, ori în urma unui arbitraj.
Vezi sursa (sinteză)
„b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul desființării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive/definitive și irevocabile, după caz, sau în urma unui arbitraj;”
În situațiile prevăzute la art. 287, furnizorul sau prestatorul trebuie să emită o factură. Când baza scade, valorile se înscriu cu semnul minus sau factura poartă o mențiune din care rezultă că sunt negative. Când baza crește, valorile se înscriu fără semnul minus și fără această mențiune. Factura se transmite și beneficiarului, cu excepția situației de la art. 287 lit. d).
Vezi sursa (sinteză)
„În situațiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără mențiunea din care să rezulte că valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit și beneficiarului, cu excepția situației prevăzute la art. 287 lit. d) .”
Dacă factura cu informații greșite a fost deja transmisă beneficiarului, puteți emite o nouă factură care cuprinde, pe de o parte, informațiile din factura inițială, numărul și data facturii corectate și valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte.
Vezi sursa (sinteză)
„b) în cazul în care factura a fost transmisă beneficiarului, fie se emite o nouă factură care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din factura inițială, numărul și data facturii corectate, valorile cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte,”
Pentru o factură de stornare verificați, așadar, trei lucruri: situația din art. 287 care o justifică (desființarea contractului cu avans facturat, refuzul, reducerea de preț), valorile cu semnul minus sau mențiunea că sunt negative și transmiterea către beneficiar, cu excepția situației de la art. 287 lit. d).
Când corectați o eroare pe o factură deja trimisă, factura nouă trebuie să facă legătura cu factura inițială prin numărul și data acesteia. Fără această legătură, beneficiarul nu poate identifica operațiunea corectată.
Exemplu de calcul
Exemplu ilustrativ: cifrele sunt alese pentru calcul și nu provin din lege. Ați livrat 10 bucăți dintr-un produs, la 500 lei bucata, iar clientul refuză 2 bucăți din cauza calității. Este un refuz parțial privind calitatea, deci o situație în care baza de impozitare se reduce.
Pentru claritate, calculul urmărește doar baza de impozitare. Celelalte valori de pe factura inițială aferente celor 2 bucăți refuzate se stornează în același mod, pe aceleași rânduri ca în înregistrarea inițială.
Baza de impozitare pe factura inițială: 10 x 500 lei = 5.000 lei.
Baza de impozitare aferentă bunurilor refuzate: 2 x 500 lei = 1.000 lei.
Baza de impozitare rămasă după stornare: 5.000 lei - 1.000 lei = 4.000 lei.
Factura de stornare: valorile aferente celor 2 bucăți refuzate se înscriu cu semnul minus, deci baza apare ca -1.000 lei, sau se înscrie mențiunea că valorile sunt negative; factura se transmite clientului.
Varianta stornare în roșu, la furnizor: se reia înregistrarea inițială a vânzării, cu aceleași conturi, pentru partea refuzată: baza -1.000 lei.
Varianta stornare în negru, la furnizor: se face înregistrarea inversă a vânzării, cu conturile schimbate între debit și credit, pentru partea refuzată: baza 1.000 lei.
Rezultatul net este același în ambele variante: baza rămasă pentru vânzare este 4.000 lei.
Diferența dintre variante se vede în rulaje. Stornarea în roșu micșorează rulajele contului inițial, iar stornarea în negru le mărește pe ambele părți, deși soldul final este identic. Aplicați varianta stabilită în politica contabilă.
Greșeli frecvente
Emiterea facturii care reduce baza de impozitare cu valori pozitive, fără semnul minus și fără mențiunea că valorile sunt negative.
Omiterea numărului și a datei facturii corectate pe factura nouă emisă pentru corectarea unei facturi deja transmise beneficiarului.
Netransmiterea către beneficiar a facturii emise pentru o situație din art. 287, alta decât cea de la lit. d).
Alegerea metodei de stornare fără a ține seama de politica contabilă și de programele informatice utilizate.
Pe scurt: în situațiile din art. 287 din Codul fiscal, cum sunt refuzul, desființarea contractului cu avans facturat sau reducerea de preț după livrare, furnizorul emite factura de stornare cu valori negative sau cu mențiunea că sunt negative și o transmite beneficiarului, cu excepția situației de la lit. d). În contabilitate, stornarea unei operațiuni din exercițiul curent se face în roșu sau în negru, după politica contabilă și programele informatice utilizate.
Situații din practică
Situații redactate de echipa contabilitate.org, cu sprijin AI, verificate pe legislația în vigoare la data afișată. Informativ, nu consultanță fiscală.
Factura storno: exemplu și monografie, stornare în roșu sau în negru?
În exercițiul financiar curent puteți înregistra stornarea în două feluri: reluați înregistrarea inițială cu minus (în roșu) sau faceți înregistrarea inversă (în negru). Alegeți metoda în funcție de politica contabilă și de programul informatic folosit.
Punctul 69 din reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014 stabilește cele două metode de stornare pentru operațiunile din exercițiul curent.
Vezi textul din lege
„69. - Înregistrarea stornării unei operațiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operațiunii inițiale (stornare în roșu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcție de politica contabilă și programele informatice utilizate.”
Factura storno model: ce trebuie să conțină factura de stornare?
Pentru o factură deja transmisă clientului, corectarea se face printr-o factură care conține numărul și data facturii pe care o corectați și valorile cu semnul minus sau o mențiune din care să rezulte că valorile sunt negative. Aveți două variante: o singură factură care stornează și reface operațiunea, sau două facturi emise în același timp.
Codul fiscal, art. 330 alin. (1) lit. b), dacă factura a fost deja transmisă beneficiarului, prima variantă: se emite o nouă factură. Aceasta cuprinde, pe de o parte, informațiile din factura inițială, numărul și data facturii corectate și valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte.
Vezi textul din lege
„b) în cazul în care factura a fost transmisă beneficiarului, fie se emite o nouă factură care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din factura inițială, numărul și data facturii corectate, valorile cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte,”
A doua variantă prevăzută la aceeași lit. b): se emite o nouă factură cu informațiile și valorile corecte. Concomitent se emite o factură cu valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative, în care se înscriu numărul și data facturii corectate.
Vezi textul din lege
„fie se emite o nouă factură conținând informațiile și valorile corecte și concomitent se emite o factură cu valorile cu semnul minus sau, după caz, cu o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative, în care se înscriu numărul și data facturii corectate.”
Exemplu ilustrativ: o firmă plătitoare de TVA a facturat 100 de bucăți la 10 lei/buc., deși a livrat doar 80 de bucăți. Factura a ajuns deja la client.
Rândul de stornare: -100 buc. x 10 lei = -1.000 lei, plus TVA aferentă cu minus, cu trimitere la numărul și data facturii inițiale.
Rândul corect: 80 buc. x 10 lei = 800 lei, plus TVA aferentă.
Efect net asupra bazei: -1.000 + 800 = -200 lei.
Ce faceți concret: alegeți una dintre cele două variante prevăzute de art. 330 alin. (1) lit. b).
Treceți pe factura storno numărul și data facturii corectate.
Marcați valorile negative fie cu semnul minus, fie printr-o mențiune care arată că sunt negative.
Transmiteți factura beneficiarului.
Capcană: o factură cu minus pe care nu apar numărul și data facturii corectate nu respectă cerințele art. 330 alin. (1) lit. b).
Factura storno ce înseamnă și în ce situații o emiteți?
Factura storno este factura pe care furnizorul o emite cu valori negative când baza de impozitare a unei operațiuni scade. O folosiți și când corectați o factură greșită deja trimisă clientului.
Codul fiscal, art. 330 alin. (2), obligă furnizorul să emită o factură în cazurile din art. 287. Dacă baza scade, valorile apar cu minus sau cu o mențiune că sunt negative. Dacă baza crește, valorile apar fără minus. Factura se transmite și clientului, cu excepția cazului de la art. 287 lit. d).
Vezi textul din lege
„În situațiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără mențiunea din care să rezulte că valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit și beneficiarului, cu excepția situației prevăzute la art. 287 lit. d) .”
Art. 287 enumeră situațiile în care baza se reduce. Prima dintre ele este desființarea contractului înainte de livrare, când ați emis deja facturi de avans.
Vezi textul din lege
„Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: a) în cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;”
Ce faceți concret: verificați dacă situația se încadrează într-una dintre literele art. 287, de exemplu: avans pentru un contract desființat înainte de livrare, refuz privind cantitatea, calitatea sau prețul, reducere de preț după livrare, faliment al clientului sau plan de reorganizare confirmat, ambalaje returnate care circulă prin facturare, creanță neîncasată de la o persoană fizică, fiecare cu condițiile din lege.
Dacă e vorba de o eroare pe o factură deja trimisă, aplicați regulile de corectare din art. 330 alin. (1) lit. b).
Emiteți factura cu valori negative. Excepții: pentru reducerile de preț care nu sunt acordate direct clientului se emite un document centralizator, iar în situația de la art. 287 lit. d), adică faliment sau plan de reorganizare confirmat, factura nu se transmite clientului.
Capcană: „storno” nu înseamnă că ștergeți factura inițială. Aceasta rămâne în evidență, iar storno o compensează.
Verificat la 31 octombrie 2026
Factura storno avans: ce faceți când contractul se anulează înainte de livrare?
Dacă ați facturat un avans, iar contractul se desființează total sau parțial înainte de livrare, emiteți o factură storno pentru avans. Baza de impozitare și TVA colectată se reduc cu partea anulată.
Art. 287 lit. a) din Codul fiscal: baza se reduce când contractul este desființat, total sau parțial, înainte de livrare sau prestare și s-au emis deja facturi de avans.
Vezi textul din lege
„Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: a) în cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;”
Factura pentru reducerea bazei se emite cu valori negative sau cu o mențiune din care să rezulte că valorile sunt negative.
Vezi textul din lege
„În situațiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce”
Exemplu ilustrativ: o firmă plătitoare de TVA a facturat și a încasat un avans cu baza de 5.000 lei. Contractul se reziliază înainte de livrare, iar avansul se restituie integral.
Stornare avans (în roșu): 4111 = 419 cu -5.000 lei.
Stornare TVA: 4111 = 4427 cu minus TVA aferentă avansului.
Restituirea banilor: 4111 = 5121 cu totalul avansului, inclusiv TVA.
Ce faceți concret: verificați că desființarea contractului are loc înainte de livrare sau prestare.
Emiteți factura storno cu valori negative pentru avansul aferent părții desființate.
Transmiteți factura clientului.
Pentru o desființare parțială, stornați doar partea care nu se mai livrează.
Dacă factura a fost transmisă beneficiarului, art. 330 alin. (1) lit. b) prevede ca primă variantă o nouă factură. Aceasta cuprinde, pe de o parte, informațiile din factura inițială, numărul și data facturii corectate și valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte.
Vezi textul din lege
„b) în cazul în care factura a fost transmisă beneficiarului, fie se emite o nouă factură care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din factura inițială, numărul și data facturii corectate, valorile cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte,”
A doua variantă de la aceeași lit. b): o factură nouă cu informațiile și valorile corecte. Concomitent se emite o factură cu valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative, în care se înscriu numărul și data facturii corectate.
Vezi textul din lege
„fie se emite o nouă factură conținând informațiile și valorile corecte și concomitent se emite o factură cu valorile cu semnul minus sau, după caz, cu o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative, în care se înscriu numărul și data facturii corectate.”
Factura storno la retur de marfă sau refuz pentru calitate: când o emiteți?
Când clientul refuză total sau parțial marfa din cauza cantității, calității sau prețului, emiteți o factură storno pentru partea refuzată. Baza de impozitare se reduce corespunzător.
Art. 287 lit. b) din Codul fiscal acoperă două situații. Prima: refuzurile totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate. A doua: desființarea totală sau parțială a contractului prin acord scris între părți, prin hotărâre judecătorească definitivă sau definitivă și irevocabilă, după caz, ori în urma unui arbitraj.
Vezi textul din lege
„b) în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul desființării totale ori parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părți sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive/definitive și irevocabile, după caz, sau în urma unui arbitraj;”
Art. 330 alin. (2): în situațiile din art. 287, când baza de impozitare se reduce, furnizorul emite factură cu valorile cu semnul minus sau cu o mențiune din care să rezulte că sunt negative.
Vezi textul din lege
„(2) În situațiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce”
Exemplu ilustrativ: o firmă plătitoare de TVA a vândut mărfuri cu baza de 2.000 lei. Clientul returnează un sfert din cantitate pentru defecte de calitate.
Baza stornată: 2.000 x 1/4 = 500 lei.
Stornare venit: 4111 = 707 cu -500 lei.
Stornare TVA: 4111 = 4427 cu minus TVA aferentă celor 500 lei.
Dacă marfa revine fizic în gestiune, stornați și descărcarea de gestiune: 607 = 371 cu minus costul mărfii returnate.
Ce faceți concret: stabiliți cantitatea refuzată și motivul refuzului: cantitate, calitate sau preț.
Emiteți factura storno cu valori negative doar pentru partea refuzată.
Transmiteți factura clientului.
Dacă marfa revine fizic, înregistrați reintrarea ei în gestiune.
Reducere de preț după livrare: factură storno sau document centralizator?
O reducere de preț acordată după livrare se reflectă printr-o factură cu valori negative transmisă clientului. Dacă reducerea nu este acordată direct clientului, emiteți pentru fiecare perioadă fiscală un document centralizator.
Art. 287 lit. c) din Codul fiscal se referă la situația în care se acordă reduceri de preț după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Vezi textul din lege
„c) în cazul în care se acordă reduceri de preț după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;”
Art. 330 alin. (2): în situațiile din art. 287, când baza de impozitare se reduce, furnizorul emite facturi cu valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative. Facturile se transmit și beneficiarului, cu excepția situației de la art. 287 lit. d).
Vezi textul din lege
„(2) În situațiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără mențiunea din care să rezulte că valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit și beneficiarului, cu excepția situației prevăzute la art. 287 lit. d) .”
Art. 330 alin. (2^1) prevede o excepție de la alin. (2) pentru reducerile de preț de la art. 287 lit. c) care nu sunt acordate direct clientului. În acest caz, furnizorul emite pentru fiecare perioadă fiscală un document centralizator în vederea ajustării bazei de impozitare.
Vezi textul din lege
„Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în situațiile prevăzute la art. 287 lit. c) , dacă reducerile de preț nu sunt acordate direct clientului, furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită pentru fiecare perioadă fiscală un document centralizator în vederea ajustării bazei de impozitare.”
Exemplu ilustrativ: o firmă plătitoare de TVA a livrat mărfuri cu baza de 10.000 lei. Luna următoare acordă direct clientului o reducere comercială de 300 lei.
Reducere acordată: 300 lei.
Factura cu valori negative: -300 lei bază, plus TVA aferentă cu minus.
Baza finală a livrării: 10.000 - 300 = 9.700 lei.
Ce faceți concret: stabiliți dacă reducerea ajunge direct la client.
Dacă ajunge direct la client, emiteți factura cu minus și o transmiteți clientului.
Dacă nu ajunge direct la client, întocmiți documentul centralizator pentru perioada fiscală respectivă.
Verificat la 31 octombrie 2026
Storno factura pentru un client intrat în faliment: de când și până când?
Puteți reduce baza de impozitare pentru o creanță neîncasată de la un client intrat în faliment. Dreptul începe de la data sentinței sau a încheierii de intrare în faliment, iar ajustarea se face în termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a decis intrarea în faliment. Această factură nu se transmite clientului.
Art. 287 lit. d) din Codul fiscal se aplică atunci când contravaloarea bunurilor sau serviciilor nu se poate încasa din două motive: beneficiarul a intrat în faliment sau se aplică un plan de reorganizare confirmat prin sentință, care modifică sau elimină creanța.
Vezi textul din lege
„d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată.”
În cazul falimentului, ajustarea este permisă de la data sentinței sau a încheierii prin care s-a decis intrarea în faliment. Ea se efectuează în termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a decis intrarea în faliment.
Vezi textul din lege
„Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment, conform legislației privind insolvența. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv a celui în care s-a decis, prin sentință sau, după caz, prin încheiere, intrarea în faliment.”
Art. 330 alin. (2): în situațiile din art. 287, când baza se reduce, furnizorul emite facturi cu valorile cu semnul minus sau cu mențiunea că sunt negative. Facturile se transmit și beneficiarului, cu excepția situației de la art. 287 lit. d).
Vezi textul din lege
„(2) În situațiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o mențiune din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără mențiunea din care să rezulte că valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit și beneficiarului, cu excepția situației prevăzute la art. 287 lit. d) .”
Exemplu ilustrativ: o firmă plătitoare de TVA are de încasat o factură cu baza de 10.000 lei. Clientul intră în faliment printr-o sentință din 20 mai 2025.
Ajustarea este posibilă începând cu 20 mai 2025.
Termenul de 5 ani curge de la 1 ianuarie 2026.
Factura cu minus: -10.000 lei bază, plus TVA aferentă cu minus. Factura nu se trimite clientului.
Ce faceți concret: obțineți sentința sau încheierea de intrare în faliment.
Emiteți factura cu valori negative pentru suma neîncasată.
Păstrați factura în evidență, fără să o transmiteți clientului.
Verificat la 31 octombrie 2026
Factura neîncasată de la o persoană fizică: când puteți face storno pe TVA?
Puteți reduce baza de impozitare dacă nu ați încasat de la o persoană fizică timp de 12 luni de la termenul de plată stabilit sau, în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii. Condiția este să dovediți măsurile de recuperare. Regula nu se aplică dacă sunteți parte afiliată cu clientul.
Art. 287 lit. f): termenul de 12 luni curge de la termenul de plată convenit sau, dacă nu există unul, de la emiterea facturii. Părțile afiliate sunt excluse.
Vezi textul din lege
„f) în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepția situației în care furnizorul/prestatorul și beneficiarul sunt părți afiliate în sensul art. 7 pct. 26 .”
Ce dovezi vă trebuie depinde de mărimea creanței: măsuri comerciale până la 1.000 lei inclusiv, proceduri judiciare peste 1.000 lei.
Vezi textul din lege
„Ajustarea este permisă numai în cazul în care se face dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1.000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1.000 lei.”
Ajustarea se face în 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor termenului de plată sau, după caz, al emiterii facturii.
Vezi textul din lege
„Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, a anului următor celui în care s-a emis factura.”
Exemplu ilustrativ: o firmă plătitoare de TVA are două facturi neîncasate de la persoane fizice, ambele cu termenul de plată 15 martie 2025.
Creanța de 800 lei: ajungeți la ajustare cu dovada măsurilor comerciale, după 15 martie 2026.
Creanța de 3.000 lei: aveți nevoie de dovada procedurilor judiciare începute.
Pentru amândouă, termenul de 5 ani curge de la 1 ianuarie 2026.
Ce faceți concret: verificați că nu sunteți afiliat cu clientul.
Strângeți dovezile de recuperare potrivite pentru valoarea creanței.
Emiteți factura cu valori negative pentru suma neîncasată.
Verificat la 31 octombrie 2026
Factura de corecție după control ANAF: cum o emiteți către client?
Dacă un control fiscal v-a stabilit TVA colectată în plus și ați fost obligat la plată, puteți emite către client facturi de corecție. Pe ele scrieți că sunt emise după control și le raportați într-o rubrică separată a decontului.
Art. 330 alin. (3) se aplică dacă la control s-au constatat erori la TVA colectată și ați fost obligat la plată printr-un act administrativ. În această situație puteți emite facturi de corecție după modelul din alin. (1) lit. b).
Vezi textul din lege
„(3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal și au fost constatate și stabilite erori în ceea ce privește stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite facturi de corecție conform alin. (1) lit. b) către beneficiari.”
Facturile poartă mențiunea că sunt emise după control și se înscriu separat în decontul de TVA. Clientul își poate deduce TVA din ele în limitele și condițiile art. 297-302.
Vezi textul din lege
„Pe facturile emise se va face mențiunea că sunt emise după control și vor fi înscrise într-o rubrică separată în decontul de taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi în limitele și în condițiile stabilite la art. 297-302 .”
Ce faceți concret: identificați în actul administrativ facturile și sumele de TVA stabilite suplimentar.
Emiteți factura de corecție după una dintre cele două variante din art. 330 alin. (1) lit. b): o singură factură cu valorile inițiale cu minus și cu valorile corecte, sau o factură cu valorile corecte și concomitent una cu valori negative, cu numărul și data facturii corectate.
Scrieți pe factură mențiunea că este emisă după control.
Înscrieți factura în rubrica separată din decontul de TVA.
Transmiteți factura clientului.
Atenție: art. 330 alin. (3) cere ca pe aceste facturi să apară mențiunea că sunt emise după control și ca ele să fie înscrise într-o rubrică separată în decontul de taxă.