Tratamente contabile: ghidurile seriei, grupate pe teme
Hubul seriei de tratamente contabile și fiscale: TVA și facturare, deductibilitate, capitaluri, imobilizări, stocuri și raportare, cu trimiteri la monografii.
Redacția contabilitate.org
Această pagină adună ghidurile seriei despre tratamente contabile și fiscale. Le găsiți grupate după temă: TVA și facturare, cheltuieli și deductibilitate, capitaluri și rezultat, apoi imobilizări, stocuri și raportare. Pentru fiecare temă găsiți regula de bază, citată din actul normativ, și legătura către ghidul care o detaliază.
Hubul are rol de reper. Când aveți o operațiune de înregistrat, porniți de la tema ei, citiți textul de lege redat mai jos, apoi deschideți ghidul dedicat pentru înregistrări, conturi și situații particulare. La final găsiți trimiterile către planul de conturi și către monografiile contabile ale site-ului.
TVA și facturare
Ghidurile din această grupă tratează momentul în care TVA devine exigibilă, cine datorează taxa și cum se corectează o factură deja emisă. Regulile citate vin din Codul fiscal.
Dacă sunteți persoană impozabilă care optează pentru sistemul TVA la încasare, taxa devine exigibilă la data încasării contravalorii, integrale sau parțiale, a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.
Vezi sursa (sinteză)
„Prin excepție de la prevederile alin. (1) și alin. (2) lit. a) , exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare.”
Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de 5.000.000 lei în intervalul cuprins între 1 martie și 31 decembrie 2026. Începând cu 1 ianuarie 2027, plafonul este de 5.500.000 lei.
Vezi textul din lege
„Plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este de: a) 5.000.000 lei, în perioada 1 martie-31 decembrie 2026; b) 5.500.000 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2027.”
Pentru plățile în avans efectuate înainte de data faptului generator, TVA devine exigibilă la data încasării avansului. Avansul înseamnă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, făcută înainte de livrarea ori prestarea lor.
Vezi textul din lege
„la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;”
Codul fiscal enumeră situațiile în care baza de impozitare se reduce. Prima dintre ele este desființarea totală sau parțială a contractului înainte de livrare ori prestare, când s-au emis deja facturi în avans.
Vezi sursa (sinteză)
„Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: a) în cazul desființării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;”
Pentru operațiunile taxabile enumerate la art. 331 alin. (2), persoana obligată la plata taxei este beneficiarul. Condiția obligatorie pentru taxarea inversă este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316.
Vezi sursa (sinteză)
„Articolul 331 Măsuri de simplificare (1) Prin excepție de la prevederile art. 307 alin. (1) , în cazul operațiunilor taxabile, persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) . Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 .”
A doua grupă privește rezultatul fiscal: ce cheltuieli se deduc, care au deductibilitate limitată și cum se tratează sponsorizarea. Regulile citate sunt din art. 25 din Codul fiscal.
La determinarea rezultatului fiscal, sunt deductibile cheltuielile făcute în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate camerelor de comerț și industrie, organizațiilor patronale și organizațiilor sindicale.
Vezi textul din lege
„Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.”
Cheltuielile de protocol au deductibilitate limitată: se deduc în limita a 2% aplicată asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. Tot în cheltuielile de protocol intră și cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de contribuabil cu valoare mai mare de 100 lei.
Vezi sursa (sinteză)
„(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII , pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;”
Dacă efectuați sponsorizări sau acte de mecenat potrivit Legii nr. 32/1994 și Legii bibliotecilor nr. 334/2002, sumele aferente se scad din impozitul pe profit datorat, la nivelul valorii minime dintre limitele prevăzute de lege.
Vezi sursa (sinteză)
„contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:”
Cele două limite comparate sunt: valoarea obținută prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Dacă reglementările contabile aplicabile nu definesc cifra de afaceri, prima limită se determină potrivit normelor.
Vezi textul din lege
„1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor; 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.”
Pentru sponsorizările către persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele se scad din impozitul pe profit datorat numai dacă beneficiarul este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Vezi sursa (sinteză)
„În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (4^1) .”
Ghidurile din această grupă leagă repartizarea profitului de regulile societare și fiscale: constituirea rezervei legale, distribuirea dividendelor în cursul anului și deducerea provizioanelor. Unele reguli vin din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, citată în forma consolidată afișată de Portalul Legislativ, altele din Codul fiscal. Textul republicat în 2004 nu conține prevederile ulterioare privind dividendele trimestriale, așa că folosiți forma consolidată.
Potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, din profitul societății se preia în fiecare an cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până când acesta atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Vezi textul din lege
„Din profitul societății se va prelua, în fiecare an, cel puțin 5% pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.”
Potrivit Codului fiscal, contribuabilul poate deduce rezerva legală în limita a 5% aplicată asupra profitului contabil plus cheltuielile cu impozitul pe profit, până când rezerva atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz.
Vezi sursa (sinteză)
„Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor/ajustărilor pentru depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat sau din patrimoniu, după caz;”
Dacă actul constitutiv nu prevede altfel, dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, opțional trimestrial pe baza situațiilor financiare interimare, și anual, după regularizarea prin situațiile financiare anuale.
Vezi sursa (sinteză)
„Dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, opțional trimestrial pe baza situațiilor financiare interimare și anual, după regularizarea efectuată prin situațiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel.”
Textul de mai sus al art. 67 alin. (2) este forma modificată prin Legea nr. 163 din 10 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 595 din 12 iulie 2018, modificare marcată în forma consolidată la data de 15 iulie 2018.
Vezi sursa (sinteză)
„(la 15-07-2018, Alineatul (2) din Articolul 67 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din LEGEA nr. 163 din 10 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 595 din 12 iulie 2018 )”
Provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților se deduc trimestrial sau anual, numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate în trimestrul sau anul respectiv, pentru care se acordă garanție în perioadele următoare. Nivelul deducerii este cel al cotelor din convențiile încheiate sau al procentelor de garantare din tariful lucrărilor ori serviciilor.
Vezi sursa (sinteză)
„Provizioanele pentru garanții de bună execuție acordate clienților se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate în cursul trimestrului/anului respectiv pentru care se acordă garanție în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convențiile încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate;”
Ultima grupă acoperă încadrarea bunurilor ca obiecte de inventar sau mijloace fixe, amortizarea, verificarea lunară a înregistrărilor și evaluarea elementelor în valută. Regulile citate vin din reglementările aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, din Codul fiscal și din Legea contabilității nr. 82/1991.
Contul 603 ține evidența cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar la darea în folosință a acestora.
Vezi textul din lege
„Contul 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar la darea în folosință a acestora.”
Potrivit Codului fiscal, mijlocul fix amortizabil este imobilizarea corporală care îndeplinește cumulativ mai multe condiții. Printre ele: este deținută și utilizată în producția sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terților sau în scopuri administrative, și are la data intrării în patrimoniu o valoare fiscală egală sau mai mare de 5.000 lei, limită actualizată anual, în funcție de indicele de inflație, prin hotărâre a Guvernului.
Vezi sursa (sinteză)
„Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este deținut și utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terților sau în scopuri administrative; b) la data intrării în patrimoniul contribuabilului, are o valoare fiscală egală sau mai mare decât suma de 5.000 lei; această limită se actualizată anual, în funcție de indicele de inflație, prin hotărâre a Guvernului;”
Legea contabilității nr. 82/1991 cere întocmirea lunară a balanței de verificare, pentru a verifica dacă operațiunile au fost înregistrate corect în contabilitate.
Vezi textul din lege
„Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate, lunar se întocmește balanța de verificare.”
Ghidurile de mai sus trimit des la conturi și la înregistrări tip. Dacă aveți nevoie de funcțiunea completă a unui cont, porniți de la planul de conturi. Dacă vreți să vedeți o operațiune înregistrată pas cu pas, folosiți monografiile.
Pe scurt: porniți de la tema operațiunii, citiți regula de bază redată din Codul fiscal, Legea societăților nr. 31/1990, republicată, în forma consolidată, Legea contabilității nr. 82/1991 sau OMFP nr. 1.802/2014, apoi deschideți ghidul care o detaliază. Pentru funcțiunea conturilor folosiți planul de conturi, iar pentru înregistrări pas cu pas, monografiile.
Situații din practică
Situații redactate de echipa contabilitate.org, cu sprijin AI, verificate pe legislația în vigoare la data afișată. Informativ, nu consultanță fiscală.
Clienți neîncasați: când puteți reduce baza de impozitare pentru TVA?
Faptul că un client nu plătește nu vă permite, singur, să reduceți TVA colectată. Pentru creanțele neîncasate, Codul fiscal prevede ajustarea în trei situații. Prima este intrarea beneficiarului în faliment. A doua este un plan de reorganizare confirmat prin sentință, care modifică sau elimină creanța. A treia privește beneficiarii persoane fizice: suma nu a fost încasată în 12 luni de la termenul de plată sau, în lipsa acestuia, de la data facturii, iar părțile nu sunt afiliate.
Cazul de la lit. d) privește contravaloarea care nu se poate încasa din două motive. Primul este intrarea în faliment a beneficiarului. Al doilea este un plan de reorganizare admis și confirmat prin sentință, care modifică sau elimină creanța.
Vezi textul din lege
„d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a intrării în faliment a beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată.”
Momentul de la care puteți ajusta diferă după caz. La reorganizare, ajustarea este permisă de la data hotărârii de confirmare a planului. La faliment, este permisă de la data sentinței sau a încheierii prin care s-a decis intrarea în faliment.
Vezi textul din lege
„Ajustarea este permisă începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data sentinței sau, după caz, a încheierii, prin care s-a decis intrarea în faliment, conform legislației privind insolvența.”
Cazul de la lit. f) privește suma neîncasată de la beneficiari persoane fizice în 12 luni. Termenul curge de la termenul de plată stabilit de părți sau, dacă acesta lipsește, de la data emiterii facturii. Cazul nu se aplică părților afiliate.
Vezi textul din lege
„f) în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepția situației în care furnizorul/prestatorul și beneficiarul sunt părți afiliate”
Stabiliți în ce situație se află creanța: faliment sau plan de reorganizare confirmat al beneficiarului (lit. d), ori neîncasare de la un beneficiar persoană fizică în 12 luni (lit. f).
Pentru faliment sau reorganizare, obțineți sentința, încheierea ori hotărârea de confirmare și verificați data pronunțării.
Pentru persoane fizice, verificați termenul de plată din contract sau data facturii și dacă sunteți părți afiliate. Citiți textul integral al lit. f) pentru condițiile complete.
Ajustați baza de impozitare și TVA aferentă numai după data de la care ajustarea este permisă. Verificați în textul integral al lit. d) termenul în care se face ajustarea și ce se întâmplă dacă încasați ulterior sume aferente creanței.
Păstrați documentele justificative la dosarul creanței.
Capcană: o creanță veche față de o altă firmă, fără faliment și fără plan de reorganizare confirmat, nu intră în niciunul dintre aceste cazuri.
Care este tratamentul contabil al minusului la inventar?
Minusul constatat la inventar se trece pe cheltuieli, în contul din grupa 60 care corespunde stocului lipsă, prin creditarea contului de stoc. Înregistrările sunt 607 = 371 pentru mărfuri, 602 = 302 pentru materiale consumabile și 603 = 303 pentru obiecte de inventar.
În debitul contului 607 se înregistrează, printre altele, valoarea mărfurilor constatate lipsă la inventar, în corespondență cu contul 371.
Vezi textul din lege
„Contul 607 "Cheltuieli privind mărfurile" Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind mărfurile. În debitul contului 607 "Cheltuieli privind mărfurile" se înregistrează: - valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventar, depreciate ireversibil (371);”
În debitul contului 602 se înregistrează, la prețul de înregistrare, valoarea materialelor consumabile constatate lipsă la inventar. Printre conturile corespondente enumerate se află contul de stoc 302.
Vezi textul din lege
„În debitul contului 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile" se înregistrează: - valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum și a celor aflate la terți și a diferențelor de preț nefavorabile aferente (302, 308, 351);”
În debitul contului 603 se înregistrează, la prețul de înregistrare, valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar constatate lipsă la inventar. Printre conturile corespondente enumerate se află contul de stoc 303.
Vezi textul din lege
„În debitul contului 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar" se înregistrează: - valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile și a celor aflate la terți și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente (303, 308, 351);”
Exemplu ilustrativ: un SRL constată la inventarul anual lipsuri de mărfuri, de materiale consumabile și de obiecte de inventar.
607 = 371: valoarea mărfurilor constatate lipsă la inventar
602 = 302: valoarea materialelor consumabile lipsă, la prețul de înregistrare
603 = 303: valoarea obiectelor de inventar lipsă, la prețul de înregistrare
Comparați stocul faptic din listele de inventariere cu soldul scriptic al fiecărui cont de stoc.
Grupați lipsurile pe categorii de stoc: mărfuri, materiale consumabile, obiecte de inventar.
Înregistrați fiecare lipsă pe contul de cheltuieli corespunzător: mărfurile în contul 607, iar materialele consumabile și obiectele de inventar, la prețul de înregistrare, în conturile 602 și 603.
Verificați în balanța de verificare că soldurile conturilor de stoc corespund inventarului faptic.
Capcană: înregistrarea contabilă a lipsei nu stabilește și tratamentul ei fiscal. Pe acesta îl analizați separat.
Penalitățile de întârziere facturate clientului intră în baza de impozitare a TVA?
Nu, dacă penalitățile sunt percepute peste prețurile sau tarifele negociate. Nici dobânzile pentru plăți cu întârziere, percepute după data livrării sau prestării, nu intră în baza de impozitare.
Art. 286 alin. (4) din Codul fiscal enumeră sumele pe care baza de impozitare nu le cuprinde. Printre ele sunt penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, precum și daunele-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Tot aici sunt dobânzile pentru plăți cu întârziere, percepute după data livrării sau prestării.
Vezi textul din lege
„(4) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei; b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, după caz, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate; c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de TVA a livrat bunuri de 10.000 lei fără TVA. Contractul prevede penalități de întârziere, iar clientul plătește cu întârziere.
Baza de impozitare a livrării rămâne 10.000 lei.
Penalitățile calculate conform contractului, de exemplu 300 lei, sunt solicitate peste prețul negociat. Ele nu se adaugă la baza de impozitare.
Ce faceți concret: verificați în contract că penalitatea este stabilită pentru neîndeplinirea obligației, separat de preț.
Verificați că penalitățile sunt percepute peste prețurile sau tarifele negociate.
Nu includeți suma penalităților în baza de impozitare a TVA raportată pentru livrare.
Capcană: excluderea din citat privește sumele percepute peste prețurile sau tarifele negociate. Verificați formularea contractului înainte să tratați suma ca penalitate.
Cheltuieli sociale: cum calculați limita deductibilă de 5% și ce intră în ea?
Pentru firmele plătitoare de impozit pe profit, cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Partea care depășește limita este nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal.
Articolul 25 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal pune cheltuielile sociale în categoria celor cu deductibilitate limitată. Limita este de până la 5% din cheltuielile cu salariile personalului. În limită intră, de exemplu, ajutoarele de înmormântare, de naștere sau pentru bolile grave și incurabile.
Vezi sursa (sinteză)
„b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele: 1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;”
Sub aceeași limită intră și cadourile în bani sau în natură pentru salariați și copiii lor minori, inclusiv tichetele cadou, precum și tichetele culturale și de creșă.
Vezi sursa (sinteză)
„3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare,”