Cheltuieli deductibile, nedeductibile și cu deductibilitate limitată: reguli și exemplu
Ce cheltuieli scad profitul impozabil, care au plafon și care se adaugă la rezultatul fiscal, cu citate din Codul fiscal și un exemplu de calcul.
Redacția contabilitate.org
Orice firmă înregistrează cheltuieli: marfă, chirii, salarii, protocol, combustibil, amenzi. Pentru impozitul pe profit nu contează doar cât ați cheltuit. Contează și ce parte din cheltuială este acceptată fiscal.
Articolul 25 din Codul fiscal tratează separat cheltuielile deductibile, cele cu deductibilitate limitată și cele nedeductibile. Clasificarea contează la determinarea rezultatului fiscal, pe care îl calculați la fiecare închidere de exercițiu.
Ghidul se adresează plătitorilor de impozit pe profit și se bazează pe articolul 25 din Codul fiscal, în forma consolidată folosită ca sursă. Pentru cazurile particulare citiți textul integral al articolului.
Tratamentul contabil
Extrasele folosite pentru acest ghid provin numai din Codul fiscal. Nu includ textul reglementărilor contabile și nici planul de conturi, așa că aici nu dăm înregistrări cu simboluri de cont.
Codul fiscal leagă totuși clasificarea fiscală de evidența contabilă. Mai multe texte vorbesc despre cheltuieli „înregistrate în evidența contabilă” care sunt apoi tratate ca nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.
Cheltuiala cu impozitul pe profit nu este deductibilă. Regula acoperă și diferențele din anii precedenți sau din anul curent, impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate, impozitele nereținute la sursă în numele nerezidenților, pentru veniturile realizate din România, și impozitul pe profit amânat înregistrat potrivit reglementărilor contabile.
Vezi textul din lege
„cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile”
Cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unui document emis de un contribuabil declarat inactiv conform Codului de procedură fiscală sunt nedeductibile. Excepție fac achizițiile de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și achizițiile de bunuri sau servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014.
Vezi textul din lege
„cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepția celor reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014”
Cheltuielile legate de veniturile neimpozabile nu se deduc. Dacă evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare și alte cheltuieli comune, printr-o metodă rațională de alocare sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor.
Vezi sursa (sinteză)
„cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situația în care evidența contabilă nu asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin utilizarea unei metode raționale de alocare a acestora sau proporțional cu ponderea veniturilor neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.”
Pentru ajustările de la sfârșitul anului, evidența trebuie să permită identificarea rapidă a câtorva categorii de cheltuieli:
cheltuielile de protocol, inclusiv TVA colectată pentru cadourile cu valoare mai mare de 100 lei oferite de firmă, necesare la calculul limitei;
cheltuielile sociale și cheltuielile cu salariile personalului, necesare la calculul limitei;
cheltuielile cu vehiculele rutiere care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice;
amenzile, penalitățile și majorările de întârziere datorate autorităților;
cheltuielile cu impozitul pe profit, curent și amânat;
cheltuielile documentate cu facturi de la furnizori declarați inactivi;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, identificate direct sau alocate.
Simbolurile de cont pentru fiecare categorie le găsiți în ghidul despre planul de conturi, la finalul paginii.
Tratamentul fiscal
Punctul de plecare este regula generală de deductibilitate. Excepțiile sunt cheltuielile limitate de alineatul (3) și cele enumerate ca nedeductibile la alineatul (4) al articolului 25.
Regula generală: o cheltuială este deductibilă dacă este făcută în scopul desfășurării activității economice. Intră aici și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare.
Vezi textul din lege
„Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare”
Cheltuielile de protocol se deduc până la 2% dintr-o bază formată din profitul contabil, la care adăugați cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În protocol intră și TVA colectată pentru cadourile oferite de firmă cu valoare mai mare de 100 lei.
Vezi textul din lege
„cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII , pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei”
Cheltuielile sociale au deductibilitate limitată: se deduc în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.
Vezi textul din lege
„cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.”
Pentru vehiculele rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3.500 kg și cel mult 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul șoferului, se deduce 50% din cheltuieli. Limita privește atât vehiculele aflate în proprietatea firmei, cât și pe cele aflate în folosința ei.
Vezi textul din lege
„50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.”
Majorările și dobânzile de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile datorate autorităților române sau străine sunt nedeductibile. Excepție fac cele aferente contractelor încheiate cu aceste autorități.
Vezi textul din lege
„dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente contractelor încheiate cu aceste autorități”
Articolul 25 conține și alte cazuri, pe care acest ghid nu le detaliază. Pentru situațiile care nu sunt descrise aici citiți textul integral al articolului, iar pentru sponsorizare și protocol consultați ghidurile dedicate de mai jos.
Exemplu de calcul
Exemplu ilustrativ: cifrele sunt alese pentru calcul și nu provin dintr-un caz real. O firmă plătitoare de impozit pe profit are un profit contabil de 200.000 lei și cheltuieli cu impozitul pe profit de 30.000 lei.
Firma are și cheltuieli de protocol de 10.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului de 300.000 lei, cheltuieli sociale de 12.000 lei, cheltuieli de 6.000 lei cu un autoturism care se încadrează în condițiile limitării la 50% și o amendă de 1.000 lei datorată unei autorități române, fără legătură cu vreun contract încheiat cu aceasta.
Protocol, baza de calcul: 200.000 + 30.000 + 10.000 = 240.000 lei.
Protocol, limita deductibilă: 2% × 240.000 = 4.800 lei; partea peste limită: 10.000 - 4.800 = 5.200 lei.
Cheltuieli sociale, limita: 5% × 300.000 = 15.000 lei; cheltuielile de 12.000 lei sunt sub limită, deci nu rămâne nicio sumă peste limită.
Autoturism: 50% × 6.000 = 3.000 lei deductibili; restul de 3.000 lei este nedeductibil.
Amenda de 1.000 lei: nedeductibilă integral.
Impozitul pe profit de 30.000 lei: nedeductibil integral.
Total cheltuieli nedeductibile în exemplu: 30.000 + 5.200 + 0 + 3.000 + 1.000 = 39.200 lei.
În evidența contabilă, cheltuielile din exemplu rămân înregistrate la valoarea integrală: 30.000 + 10.000 + 12.000 + 6.000 + 1.000 = 59.000 lei. Ajustarea de 39.200 lei se face numai la determinarea rezultatului fiscal.
Exemplul folosește o sumă fixă pentru cheltuiala cu impozitul pe profit, ca să arate doar mecanismul limitei de protocol.
Greșeli frecvente
Deducerea integrală a cheltuielilor de protocol, fără verificarea limitei de 2% din profitul contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.
Calculul limitei de protocol numai pe profitul contabil, fără adăugarea cheltuielilor cu impozitul pe profit și a cheltuielilor de protocol.
Deducerea integrală a cheltuielilor cu un vehicul care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, deși vehiculul se încadrează în condițiile limitării la 50%.
Includerea în cheltuielile deductibile a amenzilor datorate autorităților sau a cheltuielilor documentate cu facturi emise de un furnizor declarat inactiv, în afara excepțiilor prevăzute de lege.
Pe scurt: pentru plătitorii de impozit pe profit, o cheltuială este deductibilă dacă este efectuată în scopul desfășurării activității economice, cu excepția celor limitate sau declarate nedeductibile de articolul 25 din Codul fiscal. Protocolul se deduce până la 2% din baza ajustată, cheltuielile sociale până la 5% din cheltuielile cu salariile, iar amenzile datorate autorităților, în afara celor aferente contractelor încheiate cu acestea, și impozitul pe profit nu se deduc.
Situații din practică
Situații redactate de echipa contabilitate.org, cu sprijin AI, verificate pe legislația în vigoare la data afișată. Informativ, nu consultanță fiscală.
Lipsuri la inventar neimputabile: cheltuiala este deductibilă la impozitul pe profit?
Doar în situațiile pe care legea le enumeră expres, de exemplu când bunurile erau asigurate. Regula privește bunurile constatate lipsă sau degradate și neimputabile, precum și TVA aferentă atunci când este datorată.
Codul fiscal prevede o regulă distinctă pentru stocurile și mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă sau degradate, neimputabile. Regula cuprinde și TVA aferentă, dacă aceasta este datorată.
Vezi textul din lege
„cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII”
Pentru aceste cheltuieli, legea enumeră situațiile în care sunt deductibile. Printre ele se numără distrugerea prin calamități sau forță majoră, în condițiile din norme, existența unui contract de asigurare și degradarea calitativă, dacă se face dovada distrugerii.
Vezi textul din lege
„Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții: 1. bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme; 2. bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare; 3. bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii;”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de impozit pe profit constată la inventar o lipsă de mărfuri de 5.000 lei, pe care nu o poate imputa nimănui.
Marfa nu era asigurată și nu se încadrează în nicio situație enumerată de lege: cheltuiala de 5.000 lei nu se deduce la calculul rezultatului fiscal.
Marfa era acoperită de o poliță de asigurare: cheltuiala de 5.000 lei se încadrează la pct. 2 și rămâne deductibilă.
Ce faceți concret:
Stabiliți prin procesul-verbal de inventariere dacă lipsa este imputabilă sau nu.
Verificați dacă bunurile intră într-una dintre situațiile enumerate de lege, de exemplu asigurare, forță majoră sau degradare cu dovada distrugerii. Lista din lege cuprinde și alte situații, cum ar fi bunurile cu termenul de valabilitate depășit.
Păstrați documentele care susțin încadrarea: polița de asigurare, documentele privind forța majoră sau dovada distrugerii.
Tratați separat TVA aferentă, dacă este datorată, care urmează aceeași regulă ca bunul.
Capcană: pentru bunurile degradate calitativ nu este suficientă constatarea degradării; legea cere dovada distrugerii.
Marfa expirată sau alimentele aproape de expirare: cheltuiala este deductibilă?
Da, în condițiile legii. Cheltuiala cu bunurile degradate rămâne deductibilă în două dintre situațiile enumerate de lege. Prima privește bunurile cu termenul de valabilitate depășit, altele decât cele de la pct. 1-6. A doua privește alimentele aproape de expirare transferate potrivit legislației privind diminuarea risipei alimentare.
Pentru stocurile și mijloacele fixe amortizabile lipsă sau degradate, neimputabile, legea enumeră situațiile în care cheltuiala este deductibilă. Regula cuprinde și TVA aferentă, dacă aceasta este datorată.
Vezi textul din lege
„cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII . Aceste cheltuieli sunt deductibile în următoarele situații/condiții:”
La pct. 7, legea enumeră alte bunuri decât cele de la pct. 1-6, al căror termen de valabilitate sau de expirare este depășit, potrivit legii. Bunurile care se încadrează la pct. 1-6 urmează condițiile proprii ale acelor puncte.
Vezi textul din lege
„7. alte bunuri decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1-6 , dacă termenul de valabilitate/expirare este depășit, potrivit legii;”
Pentru alimentele cu data-limită de consum aproape de expirare, pct. 4 se aplică doar dacă transferul lor respectă legislația privind diminuarea risipei alimentare.
Vezi textul din lege
„4. alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decât cele aflate în situațiile/condițiile prevăzute la pct. 1 și 2 , dacă transferul acestora este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;”
Cheltuielile plătite de firmă în favoarea asociatului sunt deductibile?
Nu, cu o singură excepție: plățile făcute asociatului pentru bunuri livrate sau servicii prestate firmei, la prețul de piață. Restul cheltuielilor făcute în favoarea acționarilor sau asociaților sunt nedeductibile.
Alin. (4) al art. 25 din Codul fiscal deschide lista cheltuielilor care nu sunt deductibile.
Vezi textul din lege
„n) Eliminată. (la 26-03-2018, litera n) din Alineatul (3), Articolul 25 , Capitolul II , Titlul II a fost eliminată ca urmare a abrogării pct. 1 al art. I din Ordonanța nr. 25 din 30 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017, de către pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 72 din 22 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 23 martie 2018). (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:”
În această listă, litera d), care urmează după litera c) din alin. (4) al art. 25, cuprinde cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților. Excepție fac plățile pentru bunurile livrate sau serviciile prestate firmei, la prețul de piață.
Vezi textul din lege
„(la 01-10-2017, Litera c) din Alineatul (4) , Articolul 25 , Capitolul II , Titlul II a fost modificată de Punctul 1^1, Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 177 din 18 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 21 iulie 2017 ) d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii”
Criteriul general din art. 25 alin. (1) este ca cheltuiala să fie efectuată în scopul desfășurării activității economice.
Vezi textul din lege
„Articolul 25 Cheltuieli (1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de impozit pe profit are, în același an, două plăți legate de asociatul unic.
Firma plătește o vacanță personală a asociatului de 6.000 lei: cheltuiala de 6.000 lei este nedeductibilă.
Firma închiriază de la asociat un spațiu folosit ca birou, cu 2.000 lei pe lună, la nivelul pieței: chiria este plata unui serviciu prestat firmei și poate fi dedusă.
Ce faceți concret:
Separați în evidență cheltuielile personale ale asociatului de cele ale firmei.
Pentru tranzacțiile cu asociatul, păstrați contractul și argumentele că prețul este de piață.
Încadrați la nedeductibile orice cheltuială în favoarea asociatului care nu este contraprestația unui bun sau serviciu primit de firmă.
Capcană: o factură emisă pe numele firmei nu face cheltuiala deductibilă dacă beneficiarul real este asociatul.
Factura primită de la un furnizor declarat inactiv: cheltuiala se mai deduce?
Nu. Cheltuiala înregistrată pe baza unui document emis de un contribuabil declarat inactiv este nedeductibilă. Excepție fac achizițiile de bunuri din executare silită și achizițiile de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului.
Art. 25 alin. (4) lit. j) leagă nedeductibilitatea de documentul emis de un contribuabil declarat inactiv conform Codului de procedură fiscală. Sunt exceptate executarea silită și falimentul potrivit Legii nr. 85/2014.
Vezi textul din lege
„cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepția celor reprezentând achiziții de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită și/sau a achizițiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de impozit pe profit primește de la un furnizor declarat inactiv o factură de servicii de 3.000 lei.
Serviciul a fost real și folosit în activitate, dar documentul provine de la un contribuabil inactiv: cheltuiala de 3.000 lei este nedeductibilă.
Dacă achiziția ar fi privit bunuri cumpărate în cadrul unei executări silite sau bunuri ori servicii de la o persoană impozabilă aflată în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014, cheltuiala nu ar intra sub această regulă. Serviciile achiziționate în cadrul unei executări silite nu sunt exceptate.
Ce faceți concret:
Verificați statutul fiscal al furnizorului înainte de a contracta și la data emiterii documentului.
Marcați în evidență facturile primite de la furnizori inactivi, pentru a le trece la nedeductibile.
Pentru achizițiile din executare silită sau de la firme în faliment, păstrați documentele care dovedesc procedura.
Capcană: faptul că serviciul a fost prestat efectiv nu înlătură nedeductibilitatea; regula se aplică documentului emis de contribuabilul inactiv.
Creanțe neîncasate scoase din evidență: pierderea este deductibilă?
Doar în cazurile enumerate de lege, de exemplu falimentul închis prin hotărâre judecătorească sau decesul debitorului fără posibilitate de recuperare. În celelalte cazuri, pierderea din scoaterea din evidență a creanței este nedeductibilă. Separat, legea trece la nedeductibile și pierderile pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 26.
Art. 25 alin. (4) lit. h) trece la nedeductibile pierderile din scoaterea din evidență a creanțelor pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 26, precum și pe cele din alte cazuri decât cele enumerate. Primele cazuri admise sunt planul de reorganizare confirmat prin sentință, falimentul închis prin hotărâre judecătorească și debitorul decedat, fără recuperare de la moștenitori.
Vezi textul din lege
„pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 26 , precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele: 1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014; 2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești; 3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;”
Celelalte cazuri admise sunt debitorul dizolvat (SRL cu asociat unic) sau lichidat fără succesor, debitorul cu dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul și existența unui contract de asigurare.
Vezi textul din lege
„4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor; 5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul; 6. au fost încheiate contracte de asigurare;”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de impozit pe profit are de încasat 10.000 lei de la un client și renunță să mai urmărească suma.
Creanța nu se încadrează în niciunul dintre cele șase cazuri enumerate de lege: pierderea de 10.000 lei este nedeductibilă.
Procedura de faliment a clientului a fost închisă prin hotărâre judecătorească: pierderea se încadrează la pct. 2.
Ce faceți concret:
Identificați în care dintre cele șase cazuri se încadrează creanța.
Păstrați documentele care susțin încadrarea în cazul respectiv, de exemplu sentința sau hotărârea judecătorească, iar în caz de deces și dovada că creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori.
Analizați separat partea neacoperită de provizion, potrivit art. 26, pe care legea o trece la nedeductibile.
Capcană: o simplă decizie internă de a renunța la creanță, fără documentul pentru unul dintre cazurile enumerate, nu face pierderea deductibilă.
Sponsorizare către un ONG neînscris în registru: se mai scade din impozitul pe profit?
Nu. La sponsorizările către persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, suma se scade din impozitul pe profit doar dacă beneficiarul este înscris în Registrul entităților/unităților de cult la data încheierii contractului. Separat, cheltuiala de sponsorizare este nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal.
Art. 25 alin. (4) lit. i) trece cheltuielile de sponsorizare și mecenat printre cheltuielile nedeductibile.
Vezi textul din lege
„cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii;”
La sponsorizările către persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, suma se scade din impozitul pe profit, în limitele legii. Condiția este ca beneficiarul să fie înscris în registru la data încheierii contractului.
Vezi textul din lege
„În cazul sponsorizărilor efectuate către entități persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv unități de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute de prezenta literă, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, potrivit alin. (4^1)”
Limitele la care trimite textul pornesc de la două valori: 0,75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.
Vezi textul din lege
„1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor; 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.”
Limita de 50% la autoturism: se aplică și amortizării și diferențelor de curs din leasing?
Amortizarea nu intră sub limita de 50%. Pentru diferențele de curs din leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile și cheltuielile din diferențe de curs.
Pentru vehiculele de cel mult 3.500 kg și cel mult 9 scaune, inclusiv al șoferului, care nu sunt folosite exclusiv în activitatea economică, se deduce 50% din cheltuieli.
Vezi textul din lege
„50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.”
Pentru diferențele de curs valutar dintr-un contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile. Aceasta se calculează între veniturile din diferențe de curs valutar sau financiare și cheltuielile din diferențe de curs valutar sau financiare aferente.
Vezi textul din lege
„În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenței nefavorabile dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente”
Administratorul folosește două autoturisme ale firmei: se deduc cheltuielile la amândouă?
Nu. Cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații ale autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și administrare sunt deductibile limitat la un singur autoturism pentru fiecare astfel de persoană.
Art. 25 alin. (3) lit. m) leagă deducerea limitată de un singur autoturism pentru fiecare persoană cu atribuții de conducere sau administrare.
Vezi textul din lege
„cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit lit. l) la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.”
Limitarea la care trimite textul este deducerea de 50% pentru vehiculele care nu sunt folosite exclusiv în activitatea economică.
Vezi textul din lege
„50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului.”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de impozit pe profit pune la dispoziția administratorului două autoturisme, A și B, care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice.
Autoturismul B, folosit de aceeași persoană: cele 1.200 lei de cheltuieli nu mai beneficiază de deducerea limitată, fiindcă aceasta se acordă pentru un singur autoturism.
Ce faceți concret:
Stabiliți clar ce autoturism este alocat fiecărei persoane cu funcție de conducere sau administrare, de exemplu printr-un document intern.
Țineți evidența cheltuielilor separat pe fiecare autoturism.
Aplicați deducerea limitată numai pentru autoturismul alocat.
Capcană: nu cumulați cheltuielile ambelor autoturisme ca să aplicați 50% pe total; deducerea limitată se acordă pentru un singur autoturism pe persoană.
Verificat la 31 octombrie 2026
Cotizația la o asociație profesională este deductibilă integral?
Doar până la echivalentul în lei a 4.000 euro pe an, dacă asociația are legătură cu activitatea firmei; plafonul nu privește sumele prevăzute de lege. Taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și sindicale sunt deductibile.
Art. 25 alin. (4) lit. k) trece la nedeductibile taxele, contribuțiile și cotizațiile către ONG-uri sau asociații profesionale legate de activitate, pentru partea care depășește plafonul anual. Sunt exceptate cele prevăzute de lege și cele de la alin. (1).
Vezi textul din lege
„cheltuielile cu taxele, contribuțiile și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege și la alin. (1)”
Alin. (1) include expres între cheltuielile deductibile sumele datorate camerelor de comerț și industrie, organizațiilor patronale și sindicale.
Vezi textul din lege
„Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și organizațiile sindicale.”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de impozit pe profit plătește într-un an cotizații către o asociație profesională din domeniul său, în valoare totală echivalentă cu 5.000 euro.
Partea până la 4.000 euro: deductibilă.
Partea peste plafon, adică echivalentul în lei a 1.000 euro: nedeductibilă.
Cotizația la camera de comerț nu intră în acest plafon.
Ce faceți concret:
Grupați anual cotizațiile către ONG-uri și asociații profesionale.
Separați sumele datorate camerelor de comerț, organizațiilor patronale și sindicale.
Comparați totalul cu echivalentul în lei a 4.000 euro și tratați diferența ca nedeductibilă.
Cadouri pentru angajați și grădinița copiilor: cum calculați limita de 5%?
Cadourile oferite salariaților și sumele plătite pentru grădinița copiilor lor sunt cheltuieli sociale. Se deduc împreună, în limita a până la 5% din cheltuielile cu salariile. Pentru grădiniță se iau în calcul cel mult 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, dacă sunt îndeplinite condițiile legale de acordare a acestor sume.
Art. 25 alin. (3) lit. b) stabilește limita cheltuielilor sociale: până la 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului. Imediat după, legea enumeră cheltuielile care intră sub această limită.
Vezi textul din lege
„cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:”
Punctul 3^1 din aceeași enumerare cuprinde sumele plătite pentru plasarea copiilor angajaților în educație timpurie, plafonate la 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Vezi textul din lege
„3^1. sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil”