Plafonul de scutire din art. 310 din Codul fiscal: cum se calculează cifra de afaceri, ce faceți la depășire și ce s-a schimbat de la 1 septembrie 2025.
Redacția contabilitate.org
Plafonul de scutire de TVA se află la art. 310 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care îl numește regim special de scutire pentru întreprinderile mici. Îl urmăresc persoanele impozabile stabilite în România care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, dar și cele înregistrate care vor să revină la scutire.
Ghidul redă articolul în forma consolidată publicată pe Portalul Legislativ la 25 octombrie 2026. Explică ce intră în cifra de afaceri, ce faceți când depășiți plafonul și cum puteți reveni la regimul de scutire.
În forma consolidată a Codului fiscal la 25 octombrie 2026, art. 310 alin. (1) stabilește plafonul de scutire la 395.000 lei.
Persoana impozabilă stabilită în România poate aplica scutirea de TVA dacă cifra sa de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește 395.000 lei. Scutirea nu se aplică livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
Alineatul care stabilește plafonul are forma actuală de la 1 septembrie 2025. A fost modificat prin Ordonanța nr. 22 din 28 august 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 29 august 2025.
„la 01-09-2025, Alineatul (1) , Articolul 310 , Capitolul XII , Titlul VII a fost modificat de Punctul 11. , Articolul I din ORDONANȚA nr. 22 din 28 august 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 29 august 2025”
Cifra de afaceri pe care o comparați cu plafonul cuprinde valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii dintr-un an calendaristic. Intră atât operațiunile taxabile, cât și cele care ar fi taxabile dacă nu le-ar desfășura o mică întreprindere. Valoarea se ia fără taxă dacă solicitați scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA.
„Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere,”
În cifra de afaceri intră și operațiunile scutite cu drept de deducere. Intră de asemenea operațiunile scutite fără drept de deducere de la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f), dacă nu sunt accesorii activității principale. Enumerarea din lege se încheie cu condiția ca operațiunile să aibă „locul în România”.
„a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a) , b) , e) și f) , cu locul în România.”
Nu includeți în cifra de afaceri livrările de active fixe corporale și nici cesiunea sau transferul de active necorporale pe care le efectuați.
„Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1) livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 , și cesiunea/transferul de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.”
O firmă nou-înființată poate aplica scutirea dacă îndeplinește două condiții: la începerea activității declară o cifră de afaceri anuală estimată sub plafon și nu optează pentru regimul normal de taxare.
„O persoană impozabilă nou-înființată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activității economice declară o cifră de afaceri anuală estimată, conform alin. (2) , sub plafonul de scutire și nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3) .”
Dacă începeți activitatea în cursul anului, plafonul de scutire rămâne cel prevăzut la alin. (1), adică același plafon anual.
„Pentru persoana impozabilă nou-înființată care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire este plafonul prevăzut la alin. (1) .”
Cât timp aplicați scutirea, nu deduceți TVA aferentă achizițiilor și nu menționați taxa pe factură sau pe alt document.
„Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor, în condițiile prevăzute la art. 297 și 299 ; b) nu are voie să menționeze taxa pe factură sau pe alt document.”
Dacă îndepliniți condițiile pentru scutire, puteți opta în orice moment pentru regimul normal de taxă.
„Persoana impozabilă care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă.”
Dacă într-un an calendaristic realizați exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere conform art. 292, nu se consideră că depășiți plafonul.
„Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere conform art. 292 nu se consideră că depășește plafonul prevăzut la alin. (1) .”
Când cifra de afaceri depășește plafonul, trebuie să solicitați înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii. Regimul normal de taxare se aplică din acea dată, începând cu tranzacția care a dus la depășire.
„Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2) , depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 , cel târziu la data depășirii plafonului. Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) , începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului.”
Puteți aplica regimul normal de taxare și operațiunilor din aceeași zi care au precedat tranzacția cu care ați depășit plafonul. Este o opțiune, nu o obligație.
„Persoana impozabilă poate aplica regimul normal de taxare și pentru operațiunile anterioare tranzacției care a condus la depășirea plafonului de scutire, realizate în data în care plafonul de scutire este depășit.”
Dacă sunteți înregistrați în scopuri de TVA și nu ați depășit plafonul în anul calendaristic precedent, puteți cere scoaterea din evidență pentru a aplica din nou scutirea. Condiția este să nu fi depășit plafonul nici în anul curent, până la data solicitării.
„Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 care în cursul anului calendaristic precedent nu depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) poate solicita scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 , în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de scutire pentru anul în curs.”
Cererea de scoatere din evidență se depune la organele fiscale între zilele 1 și 10 ale lunii care urmează perioadei fiscale pe care o aplicați.
„Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 322 .”
După comunicarea deciziei de anulare a înregistrării, depuneți ultimul decont de taxă până pe 25 a lunii următoare, indiferent de perioada fiscală aplicată.
„Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidență are obligația să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 323 , indiferent de perioada fiscală aplicată conform art. 322 , până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA.”
Exemplu ilustrativ: cifrele sunt alese doar pentru calcul. O firmă de servicii stabilită în România aplică regimul de scutire în 2026, iar toate operațiunile sale sunt taxabile și au locul în România și, de la 1 ianuarie până la 14 octombrie 2026, a facturat 410.000 lei. Din această sumă, 30.000 lei reprezintă vânzarea unui echipament care este activ fix corporal în sensul art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, iar pe 15 octombrie 2026 firma emite o factură de servicii de 25.000 lei.
Ordonanța nr. 22 din 28 august 2025 a modificat art. 310 și a introdus o regulă tranzitorie, la articolul III. Tot prin această ordonanță au fost adăugate alineatele (6^1), (6^2) și (6^3), care tratează înregistrarea necerută sau cerută cu întârziere.
Regula tranzitorie privește firmele care au depășit în august 2025 plafonul de 300.000 de lei, calculat potrivit art. 310 alin. (2) în forma în vigoare la data depășirii. Acestea nu trebuiau să ceară înregistrarea în scopuri de TVA decât la depășirea noului plafon anual de 395.000 lei.
„Persoanele impozabile care au depășit în luna august 2025 plafonul de scutire pentru întreprinderile mici de 300.000 de lei, calculat potrivit prevederilor art. 310 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data depășirii plafonului, nu trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA decât la depășirea plafonului anual de scutire de 395.000 lei, calculat conform art. 310 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.”
Articolul 310 a fost completat de la 1 septembrie 2025, prin punctul 12 al articolului I din Ordonanța nr. 22 din 28 august 2025.
„la 01-09-2025, Articolul 310 , Capitolul XII , Titlul VII a fost completat de Punctul 12. , Articolul I din ORDONANȚA nr. 22 din 28 august 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 806 din 29 august 2025”
Dacă organele fiscale constată că nu ați cerut înregistrarea sau ați cerut-o cu întârziere, vă înregistrează din oficiu de la data depășirii plafonului. Dacă sunteți deja înregistrați, mută data înregistrării la data depășirii.
„Dacă organele fiscale competente constată că persoana impozabilă nu a respectat prevederile alin. (6) , respectiv nu a solicitat sau a solicitat înregistrarea cu întârziere, procedează după cum urmează: a) înregistrează în scopuri de TVA, din oficiu, persoana impozabilă, de la data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) , sau, în cazul în care aceasta este deja înregistrată, modifică data înregistrării în scopuri de TVA, astfel încât data înregistrării să fie data depășirii plafonului;”
Dacă descoperiți singuri că nu ați cerut înregistrarea sau ați cerut-o cu întârziere, solicitați înregistrarea de la data depășirii plafonului. Dacă sunteți deja înregistrați, cereți modificarea datei înregistrării la data depășirii.
„Dacă persoana impozabilă constată că nu a solicitat sau a solicitat înregistrarea cu întârziere, procedează după cum urmează: a) solicită înregistrarea în scopuri de TVA de la data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) sau, în cazul în care aceasta este deja înregistrată, solicită modificarea datei înregistrării în scopuri de TVA, astfel încât data înregistrării în scopuri de TVA să fie data depășirii plafonului;”
În aceeași situație, calculați taxa de plată pentru perioada în care trebuia să aplicați regimul normal. Aceasta este diferența dintre taxa pe care trebuia să o colectați și taxa pe care o puteați deduce, atunci când taxa colectată este mai mare.
„b) calculează taxa de plată, constând în diferența dintre taxa pe care ar fi trebuit să o colecteze și taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă, în perioada în care ar fi avut obligația să aplice regimul normal de taxare, dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, sau după caz;”
Sumele calculate în acest caz se trec în primul decont depus după înregistrare sau după modificarea datei de înregistrare. Le puteți trece și într-un decont ulterior.
„Sumele determinate conform alin. (6^2) lit. b) și c) se înscriu în primul decont depus după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, după modificarea datei de înregistrare ori într-un decont ulterior.”
Pe scurt: în forma consolidată a Codului fiscal, plafonul de scutire de TVA din art. 310 este de 395.000 lei, iar livrările de active fixe corporale nu intră în calculul cifrei de afaceri. La depășire, solicitați înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii, iar regimul normal se aplică de la tranzacția care a dus la depășire.
Situații redactate de echipa contabilitate.org, cu sprijin AI, verificate pe legislația în vigoare la data afișată. Informativ, nu consultanță fiscală.
În 2025 s-au aplicat două plafoane: 300.000 lei, încă în vigoare în august 2025, și 395.000 lei, după modificarea art. 310 alin. (1) de la 1 septembrie 2025. Pentru depășirile din august 2025, Ordonanța nr. 22/2025 prevede o regulă de tranziție.
Verificat la 31 octombrie 2026
Nu. Plafonul de scutire nu este lunar. Comparați cu 395.000 lei cifra de afaceri cumulată din anul calendaristic, iar obligația apare chiar în ziua în care totalul trece pragul.
Scutirea poate fi aplicată dacă cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește 395.000 lei.
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
Cifra de afaceri de referință se calculează din livrările și prestările efectuate în cursul unui an calendaristic, nu al unei luni.
„Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere,”
La depășire, cereți înregistrarea cel târziu în acea zi. Regimul normal se aplică începând cu tranzacția care a dus la depășire.
„Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2) , depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 , cel târziu la data depășirii plafonului. Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) , începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului.”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA rămâne sub plafon până la sfârșitul lui septembrie, iar în octombrie emite o factură care duce cifra de afaceri cumulată peste 395.000 lei.
Capcană: o lună cu vânzări mici nu „resetează” nimic, pentru că totalul se adună pe tot anul calendaristic.
Verificat la 31 octombrie 2026
Plafonul de 395.000 lei este stabilit pentru persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a); textul art. 310 alin. (1) nu menționează un plafon separat pentru PFA sau persoane fizice. Un PFA sau o persoană fizică intră sub această regulă doar dacă are calitatea de persoană impozabilă.
Condiția de scutire este formulată pentru persoana impozabilă stabilită în România, cu plafonul de 395.000 lei.
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
Cât timp aplicați regimul special de scutire, nu deduceți TVA la achiziții și nu treceți TVA pe facturi.
„Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire: a) nu are dreptul la deducerea taxei aferente achizițiilor, în condițiile prevăzute la art. 297 și 299 ; b) nu are voie să menționeze taxa pe factură sau pe alt document.”
La depășirea plafonului trebuie să cereți înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316, cel târziu la data depășirii.
„Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2) , depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 , cel târziu la data depășirii plafonului.”
Exemplu ilustrativ: un PFA neplătitor de TVA, prestator de servicii, se apropie de plafon spre finalul anului și efectuează o prestare nouă care îi duce cifra de afaceri cumulată peste 395.000 lei.
Verificat la 31 octombrie 2026
Nu. Un SRL care își începe activitatea în cursul lui 2026 are același plafon anual de 395.000 lei. Plafonul nu se calculează proporțional cu lunile rămase din an.
Pentru o firmă nou-înființată care începe activitatea în timpul anului, plafonul este cel general.
„Pentru persoana impozabilă nou-înființată care începe o activitate economică în decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire este plafonul prevăzut la alin. (1) .”
Plafonul general este de 395.000 lei.
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
Firma nouă poate aplica scutirea dacă la începerea activității declară o cifră de afaceri estimată sub plafon și nu optează pentru regimul normal.
„O persoană impozabilă nou-înființată poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă la momentul începerii activității economice declară o cifră de afaceri anuală estimată, conform alin. (2) , sub plafonul de scutire și nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3) .”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA începe activitatea în iulie 2026 și, până în decembrie, facturează mai puțin de 395.000 lei.
Capcană: nu împărțiți plafonul la 12 și nu îl înmulțiți cu lunile de activitate, pentru că legea nu prevede o astfel de proporționalizare.
Verificat la 31 octombrie 2026
Nu, dacă bunul vândut este activ fix corporal în sensul art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal. Livrările de astfel de active și cesiunea sau transferul de active necorporale nu intră în cifra de afaceri pe care o comparați cu plafonul de 395.000 lei.
Excepția este prevăzută expres de lege.
„Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1) livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 , și cesiunea/transferul de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.”
În calcul intră livrările de bunuri și prestările de servicii din anul calendaristic, taxabile sau care ar fi taxabile dacă nu le-ar desfășura o mică întreprindere.
„Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere,”
Pragul cu care comparați este de 395.000 lei.
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA prestează servicii pe tot anul și vinde, în plus, un autoturism din patrimoniu, care îndeplinește definiția de activ fix corporal de la art. 266 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal. Împreună, cele două sume ar trece de 395.000 lei, dar serviciile singure rămân sub plafon.
Capcană: nu comparați cu plafonul totalul încasărilor din extrasul bancar, care poate include și vânzări de active excluse din calcul.
Verificat la 31 octombrie 2026
Depinde de structura activității. Dacă în anul calendaristic realizați exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere conform art. 292, nu se consideră că depășiți plafonul. Dacă le aveți alături de alte operațiuni, cele de la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f) intră în cifra de afaceri dacă nu sunt accesorii activității principale. Enumerarea din lege se încheie cu mențiunea „cu locul în România”.
O persoană impozabilă care are în tot anul numai operațiuni scutite fără drept de deducere, conform art. 292 din Codul fiscal, nu este considerată în depășire de plafon, oricât de mare ar fi valoarea lor.
„Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere conform art. 292 nu se consideră că depășește plafonul prevăzut la alin. (1) .”
Cifra de afaceri de referință pentru plafon se formează din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii din anul calendaristic. Intră atât cele taxabile, cât și cele care ar fi taxabile dacă nu le-ar desfășura o mică întreprindere.
„Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o mică întreprindere,”
Enumerarea continuă cu două categorii. Prima sunt operațiunile scutite cu drept de deducere. A doua sunt operațiunile scutite fără drept de deducere de la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) și f), dar numai dacă nu sunt accesorii activității principale. Enumerarea se încheie cu mențiunea „cu locul în România”.
„a operațiunilor scutite cu drept de deducere și, dacă nu sunt accesorii activității principale, a operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a) , b) , e) și f) , cu locul în România.”
Plafonul cu care comparați cifra de afaceri astfel calculată este cel de 395.000 lei din art. 310 alin. (1).
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire,”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA prestează servicii taxabile. Are și o activitate distinctă, neaccesorie, de operațiuni scutite fără drept de deducere de la una dintre literele a), b), e) sau f) ale art. 292 alin. (2), cu locul în România.
Capcană: regula „exclusiv scutite” nu mai funcționează din momentul în care apare în cursul anului chiar și o singură operațiune taxabilă sau scutită cu drept de deducere.
Verificat la 31 octombrie 2026
Aplicați regimul normal de taxare obligatoriu de la tranzacția care duce cifra de afaceri peste plafon. Pentru operațiunile realizate în aceeași zi înaintea acesteia, aplicarea regimului normal de taxare este opțională.
Art. 310 alin. (6) vă obligă să cereți înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu la data depășirii. Regimul normal se aplică din acea zi, începând cu tranzacția care produce depășirea.
„Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire și a cărei cifră de afaceri, prevăzută la alin. (2) , depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316 , cel târziu la data depășirii plafonului. Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) , începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului.”
Același alineat vă permite să taxați și operațiunile din ziua depășirii care au fost înaintea tranzacției cu care ați trecut pragul. Este o posibilitate, nu o obligație.
„Persoana impozabilă poate aplica regimul normal de taxare și pentru operațiunile anterioare tranzacției care a condus la depășirea plafonului de scutire, realizate în data în care plafonul de scutire este depășit.”
Pragul cu care comparați cumulatul este plafonul de 395.000 lei din art. 310 alin. (1).
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire,”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA are, la începutul zilei de 14 mai 2026, o cifră de afaceri cumulată de 389.000 lei.
Capcană: depășirea se stabilește pe tranzacție, nu pe toată ziua sau pe toată luna. Factura care trece pragul nu poate rămâne fără TVA.
Verificat la 31 octombrie 2026
Cereți înregistrarea în scopuri de TVA de la data depășirii plafonului, sau modificarea datei dacă v-ați înregistrat între timp. Calculați apoi taxa de plată sau, după caz, suma negativă a taxei pentru perioada în care trebuia aplicat regimul normal și o înscrieți în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior.
Art. 310 alin. (6^2) lit. a) prevede ce faceți când descoperiți singuri întârzierea: înregistrarea, sau modificarea datei înregistrării, se face retroactiv, de la data depășirii plafonului.
„Dacă persoana impozabilă constată că nu a solicitat sau a solicitat înregistrarea cu întârziere, procedează după cum urmează: a) solicită înregistrarea în scopuri de TVA de la data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) sau, în cazul în care aceasta este deja înregistrată, solicită modificarea datei înregistrării în scopuri de TVA, astfel încât data înregistrării în scopuri de TVA să fie data depășirii plafonului;”
Taxa de plată este diferența dintre TVA pe care trebuia să o colectați și TVA pe care o puteați deduce în perioada de regim normal, atunci când taxa colectată este mai mare.
„b) calculează taxa de plată, constând în diferența dintre taxa pe care ar fi trebuit să o colecteze și taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă, în perioada în care ar fi avut obligația să aplice regimul normal de taxare, dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, sau după caz;”
Suma rezultată se înscrie în primul decont depus după înregistrare sau după modificarea datei de înregistrare. O puteți trece și într-un decont ulterior.
„Sumele determinate conform alin. (6^2) lit. b) și c) se înscriu în primul decont depus după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, după modificarea datei de înregistrare ori într-un decont ulterior.”
Exemplu ilustrativ: un SRL care aplica regimul special de scutire depășește plafonul pe 10 martie 2026 și constată abia în iunie că nu a cerut înregistrarea.
Verificat la 31 octombrie 2026
Dacă organele fiscale constată că nu ați cerut înregistrarea sau ați cerut-o cu întârziere, vă înregistrează din oficiu de la data depășirii plafonului. Apoi stabilesc fie taxa de plată, fie suma negativă a taxei pentru perioada în care trebuia aplicat regimul normal.
Potrivit art. 310 alin. (6^1) lit. a), înregistrarea din oficiu, sau mutarea datei de înregistrare dacă sunteți deja înregistrați, se face retroactiv, la data depășirii.
„Dacă organele fiscale competente constată că persoana impozabilă nu a respectat prevederile alin. (6) , respectiv nu a solicitat sau a solicitat înregistrarea cu întârziere, procedează după cum urmează: a) înregistrează în scopuri de TVA, din oficiu, persoana impozabilă, de la data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1) , sau, în cazul în care aceasta este deja înregistrată, modifică data înregistrării în scopuri de TVA, astfel încât data înregistrării să fie data depășirii plafonului;”
Când taxa colectată ar fi fost mai mare decât cea deductibilă, organele fiscale stabilesc obligații privind diferența de plată.
„b) stabilesc obligații privind taxa de plată, constând în diferența dintre taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze și taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă, în perioada în care ar fi avut obligația să aplice regimul normal de taxare, dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, sau după caz;”
Când taxa deductibilă din perioadă este mai mare decât cea care trebuia colectată, organele fiscale determină o sumă negativă a taxei.
„c) determină suma negativă a taxei, respectiv diferența dintre taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă și taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze, în perioada în care ar fi avut obligația să aplice regimul normal de taxare, dacă taxa deductibilă este mai mare decât taxa colectată.”
Exemplu ilustrativ: un SRL care aplica regimul special de scutire a depășit plafonul și a făcut în aceeași perioadă achiziții mari de echipamente.
Capcană: nu considerați că regularizarea are mereu ca rezultat o plată. Dacă achizițiile din perioadă au fost mari, rezultatul poate fi o sumă negativă a taxei.
Verificat la 31 octombrie 2026
Fără TVA. Când cereți scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, comparați cu plafonul de scutire valoarea operațiunilor exclusiv taxa. Faceți comparația atât pentru anul precedent, cât și pentru anul în curs până la data cererii.
Art. 310 alin. (2) prevede expres că cifra de afaceri se calculează fără taxă pentru persoanele care solicită scoaterea din evidență.
„Cifra de afaceri care servește drept referință pentru aplicarea alin. (1) este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa în situația persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic,”
Puteți cere scoaterea din evidență dacă nu ați depășit plafonul în anul calendaristic precedent și nici în anul curent până în ziua cererii.
„Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 care în cursul anului calendaristic precedent nu depășește plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) poate solicita scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 , în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de scutire pentru anul în curs.”
Cererea se depune doar între zilele 1 și 10 ale lunii care urmează perioadei fiscale pe care o aplicați.
„Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente între data de 1 și 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 322 .”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de TVA, înregistrat conform art. 316, verifică în martie 2026 dacă poate reveni la regimul special de scutire.
Capcană: dacă adunați totalurile facturilor cu TVA inclusă, puteți ajunge să credeți greșit că ați depășit plafonul și să renunțați la o cerere pe care aveați dreptul să o depuneți.
Verificat la 31 octombrie 2026
Alte situații pe aceeași temă: Temele anului 2026 · Control ANAF: proceduri, termene și contestație
Clienții pe care îi ai și clienții pe care îi vrei, în același loc.