Noutăți fiscale 2026: salariul minim, cote, plafoane și actele care le stabilesc
Salariul minim, cotele de impozit, plafoanele de TVA și micro, CASS și beneficiile din 2026, fiecare cu actul care o stabilește și ghidul dedicat.
Redacția contabilitate.org
Pagina adună valorile stabilite pentru 2026 pe care le folosiți la statele de plată, la închiderile lunare și la declarații: salariul minim aplicabil de la 1 iulie 2026, cotele de impozit, plafoanele de TVA și de microîntreprindere, baza de calcul a CASS și regimul biletelor de valoare. Pentru fiecare valoare indicăm actul care o stabilește, cu citat din textul publicat de emitent, și ghidul seriei care tratează subiectul pe larg. Paginile seriei se actualizează atunci când actul care stabilește valoarea se modifică, se completează sau se abrogă.
Salariul minim și contribuțiile persoanelor fizice
Salariul minim pentru a doua parte a anului este stabilit prin HG nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026. Hotărârea indică data de la care se aplică noua valoare, suma lunară și echivalentul orar.
De la 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 4.325 lei lunar, fără sporuri și alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, adică 25,949 lei/oră.
Vezi textul din lege
„Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.”
Articolul 2 al aceleiași hotărâri abrogă, la data prevăzută la art. 1, Hotărârea Guvernului nr. 1.506/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Vezi sursa (sinteză)
„La data prevăzută la art. 1 , Hotărârea Guvernului nr. 1.506/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.”
În citatele de mai jos, pragurile CASS sunt exprimate în număr de salarii minime brute pe țară, nu în lei. Valoarea salariului minim folosită la calcul este explicată în ghidul dedicat CASS.
Dacă ați realizat venituri dintre cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h), din una sau mai multe surse, datorați contribuția de asigurări sociale de sănătate, la baza de calcul stabilită potrivit alin. (3), dacă valoarea lor cumulată în anul de realizare este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară.
Vezi sursa (sinteză)
„Persoanele fizice care în anul fiscal pentru care se depune declarația prevăzută la art. 122 au realizat venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) , din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul stabilită potrivit alin. (3) , dacă în anul de realizare a veniturilor valoarea cumulată a acestora este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară.”
Pentru aceleași venituri, baza anuală de calcul este nivelul a 6 salarii minime dacă veniturile sunt între 6 salarii minime inclusiv și 12 salarii minime, respectiv nivelul de 12 salarii minime dacă veniturile sunt între 12 salarii minime inclusiv și 24 de salarii minime.
Vezi sursa (sinteză)
„Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;”
Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor se obține scăzând din venitul brut cheltuieli calculate cu cota de 20% asupra venitului brut. Regula privește venitul altul decât cel plătit de persoane juridice sau de alte entități cu obligația de a conduce evidență contabilă, decât cel din arendarea bunurilor agricole și decât cel din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală.
Vezi sursa (sinteză)
„Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali a camerelor situate în locuințe proprietate personală se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.”
Alineatul (3) al art. 84 a fost modificat prin pct. 8 al art. XII din Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, iar această modificare se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026.
Vezi sursa (sinteză)
„(la 01-01-2026, Alineatul (3) , Articolul 84 , Capitolul IV , Titlul IV a fost modificat de Punctul 8. , Articolul XII din LEGEA nr. 239 din 15 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 15 decembrie 2025 ) Notă Conform literei b) a alineatului (2) al articolului XIII din LEGEA nr. 239 din 15 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 15 decembrie 2025, prevederile art. XII pct. 8 se aplică începând cu veniturile aferente anului 2026.”
Impozitul pe dividende și regimul microîntreprinderilor
Pentru dividendele plătite unei persoane juridice române, impozitul se stabilește cu cota de 16% asupra dividendului brut. Impozitul se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Vezi textul din lege
„Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”
Prin excepție, dacă dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea, impozitul aferent se plătește până la 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului aprobării.
Vezi sursa (sinteză)
„(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , în cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor.”
Alineatul (4) prevede că articolul nu se aplică dividendelor plătite de o persoană juridică română altei persoane juridice române dacă, la data plății, fiecare dintre ele îndeplinește cumulativ condițiile enumerate în continuarea alineatului.
Vezi sursa (sinteză)
„(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă, la data plății dividendelor, fiecare dintre aceste persoane îndeplinește cumulativ următoarele condiții:”
Modificarea art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, adusă prin art. II pct. 1, se aplică dividendelor distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru contribuabilii care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2026.
Vezi sursa (sinteză)
„a) prevederile art. II pct. 1, referitoare la modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026 pentru contribuabilii care intră sub incidența art . 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare”
Pentru dividendele distribuite pe baza situațiilor financiare interimare întocmite în 2025 sau în anul fiscal modificat care începe în 2025, cota impozitului pe dividende este de 10%. Impozitul nu se recalculează după regularizarea pe baza situațiilor financiare anuale aferente, aprobate potrivit legii.
Vezi sursa (sinteză)
„în cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, cota de impozit pe dividende este de 10%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, aprobate potrivit legii.”
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de lege, verificate la 31 decembrie a anului fiscal precedent.
Vezi sursa (sinteză)
„În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:”
Condiția de la litera c) a art. 47 alin. (1): veniturile realizate nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro, la cursul valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Litera c) a fost modificată, de la 25 februarie 2026, prin pct. 15 al art. 6 din Ordonanța de urgență nr. 8 din 24 februarie 2026.
Vezi sursa (sinteză)
„c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile; (la 25-02-2026, Litera c) , Alineatul (1) , Articolul 47 , Titlul III a fost modificată de Punctul 15. , Articolul 6 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 24 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 25 februarie 2026 )”
Prevederile art. 6 pct. 15 din Ordonanța de urgență nr. 8 din 24 februarie 2026 se aplică la verificarea condițiilor din titlul privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2026.
Vezi sursa (sinteză)
„Potrivit alin. (3) al art. 10 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 24 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 25 februarie 2026, prevederile art. 6 pct. 15 se aplică pentru verificarea condițiilor prevăzute de Titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2026.”
Cota impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%. Alineatul (1) al art. 51 are această formă de la 1 ianuarie 2026, după modificarea prin pct. 4 al art. I din Ordonanța de urgență nr. 89 din 23 decembrie 2025.
Vezi sursa (sinteză)
„(1) Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%. (la 01-01-2026, Alineatul (1) , Articolul 51 , Titlul III a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025 )”
Dacă sunteți persoană impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) și cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește 395.000 lei, puteți aplica regimul special de scutire pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1). Scutirea nu acoperă livrările intracomunitare de mijloace de transport noi.
Vezi sursa (sinteză)
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
La calculul cifrei de afaceri pentru plafonul de scutire nu intră livrările de active fixe corporale și cesiunea sau transferul de active necorporale efectuate de persoana impozabilă.
Vezi sursa (sinteză)
„Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1) livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 , și cesiunea/transferul de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.”
Biletele de valoare care pot fi acordate sunt tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă, tichetele culturale și voucherele de vacanță.
Vezi textul din lege
„În sensul prezentei legi, biletele de valoare care pot fi acordate sunt: tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, tichete culturale și vouchere de vacanță.”
Legea privind acordarea biletelor de valoare reglementează modul de acordare a acestora în beneficiul angajaților, iar regimul lor fiscal este prevăzut în Codul fiscal.
Vezi sursa (sinteză)
„Prezenta lege reglementează modul de acordare, în beneficiul angajaților, a biletelor de valoare. Regimul fiscal al biletelor de valoare este prevăzut în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.”
Drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, pe perioada delegării și detașării în altă localitate și în cazul deplasării în interesul serviciului, se stabilesc potrivit anexei hotărârii, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.
Vezi sursa (sinteză)
„Drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului, se stabilesc potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, cu excepția cazurilor când prin lege se prevede altfel.”
Dacă indicele prețurilor de consum se modifică cu mai mult de 10%, Ministerul Finanțelor Publice poate actualiza cuantumul indemnizației de deplasare, al indemnizației de detașare și al alocației de cazare.
Vezi sursa (sinteză)
„În funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum, în cazul în care rezultă o modificare mai mare de 10% a acestuia, Ministerul Finanțelor Publice poate actualiza cuantumul indemnizației de deplasare, indemnizației de detașare și al alocației de cazare, prevăzute de prezenta hotărâre.”
Actualizările se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Vezi sursa (sinteză)
„Actualizările prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Fiecare ghid din serie citează actul în forma în vigoare la data redactării și indică modificarea care a stabilit valoarea pentru 2026. Când apare o hotărâre, o ordonanță sau o lege care schimbă o valoare, actualizăm ghidul dedicat și această pagină. Înainte de a aplica o valoare, verificați:
data de la care se aplică valoarea, nu doar data publicării actului;
dacă actul anterior a fost abrogat și de la ce dată;
dacă există dispoziții tranzitorii, cum este cea pentru dividendele interimare din 2025;
dacă regula se aplică doar unei categorii de contribuabili, de exemplu microîntreprinderilor sau personalului instituțiilor publice.
Pe scurt: salariul minim de 4.325 lei lunar se aplică de la 1 iulie 2026 (HG nr. 146/2026). Impozitul pe dividendele plătite unei persoane juridice române se stabilește cu cota de 16% asupra dividendului brut. Cota impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%, iar una dintre condițiile de încadrare este ca veniturile să nu fi depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Plafonul regimului special de scutire de TVA este de 395.000 lei. CASS pentru veniturile de la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) se datorează de la 6 salarii minime brute pe țară. Pentru venitul din cedarea folosinței bunurilor, în cazurile de la art. 84 alin. (3), cheltuielile se determină cu cota de 20% asupra venitului brut. Biletele de valoare sunt reglementate de Legea nr. 165/2018, iar delegarea în sectorul public de HG nr. 714/2018.
Situații din practică
Situații redactate de echipa contabilitate.org, cu sprijin AI, verificate pe legislația în vigoare la data afișată. Informativ, nu consultanță fiscală.
Modificări fiscale 2026 la SRL: ce impozit rețineți la dividendele plătite altei firme?
Un SRL care plătește dividende unei persoane juridice române reține, ca regulă, impozit de 16% din dividendul brut pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Impozitul se declară și se plătește până pe 25 a lunii următoare plății. Dividendele distribuite pe baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025 sau al anului fiscal modificat care începe în 2025 rămân la cota de 10%, fără recalculare.
Modificarea art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, adusă prin art. II pct. 1, se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru contribuabilii care intră sub incidența art. 16 alin. (5) din Codul fiscal, se aplică de la prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2026.
Vezi sursa (sinteză)
„a) prevederile art. II pct. 1, referitoare la modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026 pentru contribuabilii care intră sub incidența art . 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare”
Potrivit art. 43 alin. (2) din Codul fiscal, cota este de 16% din dividendul brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul se declară și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
Vezi textul din lege
„Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”
Dividendele distribuite pe baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025 sau al anului fiscal modificat care începe în 2025 se impozitează cu 10%. Impozitul nu se recalculează după regularizarea dividendelor pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025 sau anului fiscal modificat care începe în 2025, aprobate potrivit legii.
Vezi textul din lege
„în cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, cota de impozit pe dividende este de 10%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, aprobate potrivit legii.”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de TVA aprobă în 2026, pe baza situațiilor financiare anuale, dividende pentru asociatul său, o altă societate românească, și le plătește la 10 martie 2026.
Distribuirea are loc în 2026, deci cota aplicabilă este de 16%. Excepție: dacă sunt îndeplinite condițiile de la art. 43 alin. (4) din Codul fiscal, articolul nu se aplică
Impozit reținut: dividendul brut x 16%
Sumă virată beneficiarului: dividendul brut minus impozitul reținut
Termen de declarare și plată a impozitului: 25 aprilie 2026
Ce faceți concret:
Stabiliți data distribuirii din hotărârea asociaților. Distribuirea din 2026 atrage cota de 16%, iar dividendele interimare din 2025 rămân la 10%, fără recalculare.
Înainte de reținere, citiți art. 43 alin. (4) din Codul fiscal, care descrie situațiile în care articolul nu se aplică dividendelor plătite între persoane juridice române.
Rețineți impozitul la plata dividendului.
Declarați și plătiți impozitul până pe 25 a lunii următoare plății. Pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea, citiți art. 43 alin. (3) din Codul fiscal, care prevede un termen diferit.
Capcană: cota de 10% privește doar dividendele distribuite pe baza situațiilor interimare din 2025. Dividendele din profitul anului 2025 aprobate prin situațiile anuale în 2026 nu beneficiază de ea.
Modificări fiscale 2026 la microîntreprinderi: ce plafon și ce cotă aplicați?
Pentru încadrarea ca microîntreprindere în 2026, veniturile nu trebuie să depășească echivalentul în lei a 100.000 euro, calculat la cursul de la închiderea exercițiului în care s-au înregistrat. Aceasta este una dintre condițiile prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. Cota impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%.
Art. 47 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal stabilește plafonul la echivalentul în lei a 100.000 euro. Litera c) a fost modificată de la 25 februarie 2026 prin art. 6 pct. 15 din OUG nr. 8/2026. Conversia se face la cursul valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Vezi textul din lege
„c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile; (la 25-02-2026, Litera c) , Alineatul (1) , Articolul 47 , Titlul III a fost modificată de Punctul 15. , Articolul 6 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 24 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 25 februarie 2026 )”
Potrivit art. 10 alin. (3) din OUG nr. 8/2026, prevederile art. 6 pct. 15 din ordonanță se aplică pentru verificarea condițiilor de microîntreprindere din Titlul III al Codului fiscal. Ele se aplică inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2026.
Vezi sursa (sinteză)
„Potrivit alin. (3) al art. 10 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 8 din 24 februarie 2026, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 25 februarie 2026, prevederile art. 6 pct. 15 se aplică pentru verificarea condițiilor prevăzute de Titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, inclusiv pentru încadrarea ca microîntreprindere în anul fiscal 2026.”
Art. 51 alin. (1) din Codul fiscal prevede cota de 1%. Alineatul a fost modificat de la 1 ianuarie 2026 prin OUG nr. 89/2025.
Vezi textul din lege
„(1) Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1%. (la 01-01-2026, Alineatul (1) , Articolul 51 , Titlul III a fost modificat de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 89 din 23 decembrie 2025, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1203 din 24 decembrie 2025 )”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA a realizat în 2025 venituri al căror echivalent, la cursul valabil la închiderea exercițiului 2025, este sub 100.000 euro.
Condiția de la art. 47 alin. (1) lit. c): îndeplinită pentru veniturile anului 2025, deoarece echivalentul nu depășește 100.000 euro, dacă 2025 este perioada de referință potrivit art. 47 alin. (1)
Dacă sunt îndeplinite toate condițiile de la art. 47 alin. (1), impozit datorat: veniturile impozabile x 1%
Ce faceți concret:
Totalizați veniturile perioadei de referință stabilite la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, verificată direct în textul legii.
Convertiți totalul la cursul valabil la închiderea acelui exercițiu.
Comparați rezultatul cu plafonul de 100.000 euro.
Verificați și celelalte condiții de încadrare de la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, direct în textul legii.
Aplicați cota de 1% asupra veniturilor impozabile.
Capcană: conversia la cursul din 2026 sau la un curs mediu, în locul cursului de la închiderea exercițiului în care s-au înregistrat veniturile.
Modificări fiscale 2026 la PFA: când datorați CAS și la ce bază?
Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală realizate în 2026, datorați CAS dacă veniturile cumulate potrivit art. 148 alin. (3) din Codul fiscal sunt cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară. Baza este venitul ales de dumneavoastră, care nu poate fi mai mic de 12 salarii minime. Pentru venituri cel puțin egale cu 24 de salarii minime, baza nu poate fi mai mică de 24 de salarii minime.
Art. 148 alin. (1) din Codul fiscal se aplică persoanelor fizice care realizează venituri din activitățile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) și b^1). Acestea datorează CAS dacă valoarea anuală cumulată a acestor venituri, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară. Plafonul se verifică pe anul fiscal pentru care se depune Declarația unică prevăzută la art. 122.
Vezi sursa (sinteză)
„(1) Persoanele fizice care în anul fiscal pentru care se depune Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de personale fizice prevăzută la art. 122 au realizat venituri din activitățile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) și b^1) , din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare anuală cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, datorează contribuția de asigurări sociale la o bază de calcul stabilită potrivit alin. (2) .”
Art. 148 alin. (2) stabilește, pentru aceleași venituri, baza minimă în funcție de venitul realizat:
Vezi sursa (sinteză)
„(2) Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) și b^1) , o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.”
Art. 148 alin. (3) precizează ce cumulați pentru încadrarea în plafon:
Vezi sursa (sinteză)
„(3) Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară sau de cel puțin 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente determinate potrivit art. 68 , 68^3 și 69 , a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă potrivit art. 68^1 , precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală determinate potrivit art. 72 , 72^1 și 73 , realizate în anul pentru care se datorează contribuția.”
Venituri nete din activitatea independentă și din drepturi de proprietate intelectuală, determinate potrivit articolelor indicate în citat
Normele anuale de venit, unde se aplică
Venitul brut din contractele de activitate sportivă
Exemplu ilustrativ: un PFA neplătitor de TVA realizează în 2026 venituri nete din activitatea independentă și din drepturi de autor care, cumulate, totalizează 18 salarii minime brute.
Venit net cumulat: 18 salarii minime, adică cel puțin 12 și sub 24
Rezultat: datorați CAS
Baza: un venit ales de cel puțin 12 salarii minime brute
Ce faceți concret:
Cumulați veniturile nete realizate în anul pentru care datorați contribuția, inclusiv cele din drepturi de proprietate intelectuală.
Comparați totalul cu pragurile de 12 și 24 de salarii minime. Citiți și art. 150 din Codul fiscal, care prevede excepții specifice, direct în textul legii.
Alegeți baza, cel puțin la nivelul minim care vi se aplică, și declarați-o în Declarația unică prevăzută la art. 122.
Capcană: încadrarea în plafon calculată doar pe veniturile din PFA, fără veniturile nete din drepturi de proprietate intelectuală realizate în același an.
Salariul minim de la 1 iulie 2026: sporurile intră în cei 4.325 lei?
Nu. De la 1 iulie 2026, salariul de bază al unui angajat cu program normal trebuie să fie de cel puțin 4.325 lei lunar fără sporuri și alte adaosuri. Un salariu de bază mai mic nu se completează cu sporuri până la acest nivel.
Hotărârea stabilește salariul de bază minim brut la 4.325 lei lunar, adică 25,949 lei/oră, pentru 166,667 ore pe lună în medie. Suma nu include sporuri sau adaosuri. Se aplică din 1 iulie 2026.
Vezi textul din lege
„Începând cu data de 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.”
Hotărârea anterioară privind salariul minim, HG nr. 1.506/2024, se abrogă la aceeași dată de 1 iulie 2026.
Vezi textul din lege
„La data prevăzută la art. 1 , Hotărârea Guvernului nr. 1.506/2024 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 28 noiembrie 2024, se abrogă.”
CASS pentru chirii în 2026: pe ce venit verificați plafonul de salarii minime?
Pentru chirii, plafonul de 6, 12 sau 24 de salarii minime se verifică pe venitul net din cedarea folosinței bunurilor, nu pe chiria brută. Acest venit net se cumulează cu celelalte venituri prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h). Pentru o chirie care nu este plătită de o persoană juridică sau de o altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă, venitul net este chiria brută minus o cheltuială forfetară de 20%.
Potrivit art. 170 alin. (4), încadrarea în plafonul anual de 6, 12 sau 24 de salarii minime se face prin cumularea veniturilor de la art. 155 alin. (1) lit. c)-h), după regulile enumerate în continuare în același alineat.
Vezi textul din lege
„(4) Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c)-h) , după cum urmează:”
Litera c) a aceluiași alineat prevede că, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, se ia în calcul venitul net, stabilit potrivit art. 84-85.
Vezi textul din lege
„c) venitul net pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, stabilite potrivit art. 84-85 ;”
Art. 84 alin. (3), în forma modificată la 1 ianuarie 2026, stabilește modul de calcul al venitului net. Pentru venitul din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau de alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, precum și pentru categoriile enumerate în același text, venitul net se obține scăzând din venitul brut cheltuieli calculate cu cota de 20%.
Vezi textul din lege
„Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali a camerelor situate în locuințe proprietate personală se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut. (la 01-01-2026, Alineatul (3) , Articolul 84 , Capitolul IV , Titlul IV a fost modificat de Punctul 8.”
Exemplu ilustrativ: o persoană fizică, neplătitoare de TVA, închiriază tot anul un apartament din patrimoniul personal altei persoane fizice, cu 3.000 lei pe lună.
Venit brut: 3.000 x 12 = 36.000 lei.
Cheltuieli forfetare: 36.000 x 20% = 7.200 lei.
Venit net: 36.000 - 7.200 = 28.800 lei.
Adunați 28.800 lei cu celelalte venituri de la art. 155 alin. (1) lit. c)-h). Comparați totalul cu pragurile de 6, 12 și 24 de salarii minime brute pe țară.
Ce faceți concret: calculați venitul net pentru fiecare contract de închiriere.
Adunați venitul net din chirii cu celelalte venituri de la lit. c)-h), fiecare luat în forma prevăzută de enumerare.
Stabiliți pragul în care se încadrează totalul.
Pentru baza de calcul corespunzătoare pragului, consultați ghidul CASS 2026.
Capcană: încadrarea în plafon se face pe venitul net din chirii, nu pe chiria brută încasată.
Chirie stabilită în euro: cum calculați venitul brut și net pentru 2026?
Convertiți chiria lunară în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR pentru anul de realizare a venitului, nu la cursul din ziua fiecărei încasări. Venitul brut se stabilește după contract, indiferent dacă ați încasat chiria. Venitul net se obține apoi cu o cheltuială forfetară de 20%, potrivit art. 84 alin. (3) în forma modificată la 1 ianuarie 2026, dacă chiria nu este plătită de o persoană juridică sau de o altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă.
Când chiria este exprimată ca echivalent în lei al unei valute, venitul brut anual se calculează cu cursul mediu anual al pieței valutare comunicat de BNR pentru anul în care se realizează venitul.
Vezi textul din lege
„În situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.”
Venitul brut se stabilește pe baza chiriei din contract pentru fiecare an fiscal. Momentul în care încasați efectiv chiria nu contează.
Vezi textul din lege
„În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.”
Art. 84 alin. (3), în forma modificată la 1 ianuarie 2026, prevede cota forfetară de cheltuieli de 20%. Ea se aplică venitului din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția chiriei plătite de persoane juridice sau de alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. Se aplică, de asemenea, venitului din arendarea bunurilor agricole și venitului din închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuințe proprietate personală.
Vezi textul din lege
„Venitul net anual din cedarea folosinței bunurilor, altul decât cel plătit de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum și din închirierea pe termen scurt de către proprietari, uzufructuari sau alți deținători legali a camerelor situate în locuințe proprietate personală se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut. (la 01-01-2026, Alineatul (3) , Articolul 84 , Capitolul IV , Titlul IV a fost modificat de Punctul 8.”
Exemplu ilustrativ: o persoană fizică, neplătitoare de TVA, închiriază unei persoane fizice o locuință din patrimoniul personal cu 500 euro pe lună, cu contract pe tot anul 2026. Presupunem un curs mediu anual de 5,0000 lei/euro, valoare ipotetică folosită doar pentru calcul.
Venit brut: 500 x 12 x 5,0000 = 30.000 lei, chiar dacă o parte din chirie se încasează abia în 2027.
Cheltuieli forfetare: 30.000 x 20% = 6.000 lei.
Venit net: 30.000 - 6.000 = 24.000 lei.
Ce faceți concret: luați chiria lunară din contract, nu sumele încasate.
După încheierea anului, folosiți cursul mediu anual comunicat de BNR pentru 2026.
Aplicați cota de 20% asupra venitului brut astfel obținut.
Capcană: cota forfetară de 20% din acest calcul nu se aplică dacă chiria este plătită de o persoană juridică sau de o altă entitate care are obligația de a conduce evidență contabilă.
Dividende interimare din 2025 plătite altei firme: aplicați 10% sau 16%?
Pentru dividendele distribuite pe baza situațiilor financiare interimare întocmite în 2025, cota este de 10%. Impozitul nu se recalculează după regularizarea pe baza situațiilor financiare anuale ale exercițiului 2025. Cota de 16% privește dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026.
Pentru dividendele interimare din situații întocmite în 2025 sau în anul fiscal modificat care începe în 2025, cota este de 10%. Regularizarea ulterioară nu duce la recalcularea impozitului.
Vezi textul din lege
„în cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, cota de impozit pe dividende este de 10%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, aprobate potrivit legii.”
Cota de 16% se aplică dividendelor distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru anul fiscal modificat, se aplică din prima zi a anului fiscal care începe în 2026.
Vezi textul din lege
„a) prevederile art. II pct. 1, referitoare la modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, se aplică veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2026, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2026 pentru contribuabilii care intră sub incidența art . 16 alin. (5) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de TVA a distribuit în 2025, pe baza situațiilor interimare, un dividend brut de 50.000 lei către un alt SRL asociat, care nu îndeplinește condițiile de neimpozitare.
Impozit la cota corectă: 50.000 x 10% = 5.000 lei.
Impozit la 16%, aplicat greșit: 50.000 x 16% = 8.000 lei.
După aprobarea situațiilor financiare anuale 2025, impozitul de 5.000 lei rămâne neschimbat.
Ce faceți concret: identificați în hotărârea de distribuire temeiul dividendului: situații interimare din 2025 sau situații anuale.
Pentru dividendele interimare din 2025, aplicați 10% asupra dividendului brut.
Pentru dividendele distribuite din 1 ianuarie 2026, aplicați 16%.
Capcană: la regularizarea dividendelor interimare din 2025 nu recalculați impozitul la 16%.
Dividende aprobate în 2026 și neplătite până la 31 decembrie: când plătiți impozitul?
Dacă dividendele cuvenite unei persoane juridice române au fost aprobate în 2026, dar nu au fost plătite până la sfârșitul anului, impozitul se plătește până pe 25 ianuarie 2027, dacă anul fiscal este anul calendaristic. Excepție: termenul nu se aplică dacă, în ultima zi a anului, sunt îndeplinite condițiile de neimpozitare de la art. 43 alin. (4) lit. a) și b).
Pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului aprobării, impozitul se plătește până pe 25 ianuarie a anului următor. La anul fiscal modificat, termenul este 25 a primei luni a anului fiscal următor.
Vezi textul din lege
„(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , în cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor.”
Termenul de 25 ianuarie nu se aplică dacă, în ultima zi a anului fiscal, sunt îndeplinite condițiile de la alin. (4) lit. a) și b).
Vezi textul din lege
„Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului fiscal respectiv, calendaristic sau modificat, după caz, sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (4) lit. a) și b) .”
Exemplu ilustrativ: un SRL plătitor de TVA aprobă în 2026 dividende de 40.000 lei pentru un SRL asociat care nu îndeplinește condițiile de neimpozitare. Până la 31 decembrie 2026 nu plătește nimic.
Impozit: 40.000 x 16% = 6.400 lei.
Termen de plată: 25 ianuarie 2027, chiar dacă dividendul se plătește mai târziu.
Ce faceți concret: la 31 decembrie, inventariați dividendele aprobate în cursul anului și rămase neplătite.
Pentru fiecare beneficiar persoană juridică, verificați la acea dată condițiile de la art. 43 alin. (4) lit. a) și b).
Acolo unde condițiile nu sunt îndeplinite, plătiți impozitul până pe 25 ianuarie a anului următor.
Capcană: neplata dividendului nu amână impozitul până la plata efectivă.
Vânzarea unui mijloc fix intră în plafonul de scutire de TVA de 395.000 lei?
Nu. Livrările de active fixe corporale și cesiunea sau transferul de active necorporale nu se includ în cifra de afaceri folosită pentru plafonul de 395.000 lei al regimului special de scutire.
Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) poate aplica regimul special de scutire pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), dacă cifra de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește 395.000 lei. Scutirea nu acoperă livrările intracomunitare de mijloace de transport noi.
Vezi textul din lege
„Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a) , a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, nu depășește plafonul de 395.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 268 alin. (1) , cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b) .”
Din cifra de afaceri pentru plafon se exclud livrările de active fixe corporale și cesiunea sau transferul de active necorporale.
Vezi textul din lege
„Prin excepție, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută la alin. (1) livrările de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3 , și cesiunea/transferul de active necorporale, efectuate de persoana impozabilă.”
Exemplu ilustrativ: un SRL neplătitor de TVA, în regim special de scutire, are în cursul anului prestări de servicii de 380.000 lei, incluse în cifra de afaceri. Vinde și o autoutilitară, activ fix corporal, cu 30.000 lei.
Total operațiuni: 380.000 + 30.000 = 410.000 lei.
Cifra de afaceri pentru plafon: 410.000 - 30.000 = 380.000 lei.
380.000 lei este sub 395.000 lei, deci vânzarea mijlocului fix nu duce la depășirea plafonului.
Ce faceți concret: țineți separat, în evidența cifrei de afaceri pentru plafon, livrările de active fixe corporale și cesiunile de active necorporale.
Verificați că bunul vândut se încadrează în definiția de activ fix corporal de la art. 266 alin. (1) pct. 3.
Urmăriți plafonul doar pe operațiunile rămase după această excludere.
Capcană: nu includeți în cifra de afaceri pentru plafonul de 395.000 lei livrările de active fixe corporale și cesiunile de active necorporale.
Diurna la instituții publice pentru delegare peste 50 km: cât se acordă pe zi?
Potrivit anexei la HG nr. 714/2018, în forma consolidată afișată la 4 noiembrie 2025, o delegare la peste 50 km, fără posibilitate de întoarcere la sfârșitul zilei, dă dreptul la o indemnizație de delegare de 23 lei/zi și la o alocație de cazare de 265 lei/zi. Pentru ultima zi sau pentru o delegare de o singură zi nu se acordă cazare, iar indemnizația se acordă doar dacă delegarea durează cel puțin 12 ore.
Anexa la HG nr. 714/2018 prevede următoarele pentru personalul autorităților și instituțiilor publice. Persoana delegată la peste 50 km, care nu se poate întoarce în aceeași zi, primește o alocație zilnică formată din indemnizația de 23 lei/zi și alocația de cazare.
Vezi textul din lege
„Persoana delegată într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își are locul permanent de muncă și care nu se poate înapoia la sfârșitul zilei de lucru beneficiază de o alocație zilnică de delegare compusă din: a) o indemnizație de delegare, în cuantum de 23 lei/zi, indiferent de funcția pe care o îndeplinește și de autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea;”
Pentru delegarea de o zi și pentru ultima zi a unei delegări mai lungi nu se acordă alocație de cazare. În aceste două situații, indemnizația de delegare se acordă numai dacă delegarea durează cel puțin 12 ore.
Vezi textul din lege
„(5) Pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum și pentru ultima zi, în cazul delegării dispuse pentru o perioadă mai lungă de o zi, nu se acordă alocație zilnică de cazare, iar indemnizația de delegare se acordă numai dacă durata delegării este de cel puțin 12 ore.”
Exemplu ilustrativ: o instituție publică trimite un salariat într-o delegare de 3 zile într-o localitate aflată la 200 km. Întoarcerea zilnică nu este posibilă, iar ultima zi durează cel puțin 12 ore.
Indemnizație de delegare: 3 zile x 23 lei = 69 lei.
Alocație de cazare: 2 zile x 265 lei = 530 lei, fără ultima zi.
Total: 69 + 530 = 599 lei.
Ce faceți concret: stabiliți distanța și dacă întoarcerea zilnică este posibilă.
Numărați zilele de delegare și verificați dacă ultima zi are cel puțin 12 ore.
Acordați cazarea doar pentru zilele dinaintea ultimei zile.
Sumele de mai sus provin din forma consolidată a hotărârii afișată la 4 noiembrie 2025. Ultima modificare a sumelor datează din 1 aprilie 2023. Înainte de calcul, verificați dacă actul a fost modificat ulterior.
Capcană: nu acordați alocație de cazare pentru ultima zi a delegării.